În fiecare an la 31 mai este marcată Ziua Mondială fără Tutun. În anul curent OMS lansează campania globală pentru un an de zile ”Angajază-te să renunți”. Această campanie își propune să sprijine 100 de milioane de oameni din toată lumea în încercarea de a renunța la tutun prin diverse inițiative și soluții digitale.

Acest lucru va fi realizat prin extinderea serviciilor existente, cum ar fi: sfaturi scurte din partea lucrătorilor medical și a liniilor naționale gratuite de renunțare, precum și lansarea de servicii inovatoare precum Florence, primul lucrător digital în domeniul sănătății al OMS și programe de asistență chatbot pe WhatsApp și Viber. 

Consumul de tutun este responsabil pentru 25% din totalul deceselor provocate de cancer la nivel global. Consumul tutunului are rezultate grave pentru viaţă şi sănătate în Republica Moldova. În consecință, din cele 40466 decese de boli netransmisibile înregistrate în a. 2020, se estimează, că peste 5600 (cca. 14%) au decedat din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% persoane sunt de vârstă activă, mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor, din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului, de pierdere prematură a sănătății prin răspândirea bolilor netransmisibile, invalidității în vârsta aptă de muncă, având un rol crucial în diminuarea numărului populaţiei, ceea ce reprezintă una din principalele provocări a sănătăţii publice şi a securităţii demografice a ţării.

Există și o incidență globală în Republica Moldova de creștere în populație a bolilor netransmisibile pentru care fumatul este un factor de risc predominant. În ultimii 10 ani incidența cancerului a crescut de 1,4 ori, sporeşte prevalența pacienților cu boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boala pulmonară obstructivă cronică, astmul bronșic, diabet, boli ale aparatului digestiv, în special a ulcerului stomacal, cirozelor şi cancerului hepatic etc., în provocarea cărora fumatul este un factor predominant.

Observațiile efectuate în mai multe țări afectate de pandemia de COVID-19, stare de urgență globală declarată de OMS la 11 martie 2020, denotă că fumătorii sunt de 6 ori mai mult predispuși să facă complicații la COVID-19. De regulă acestea au mai multe patologii cronice, iar datele din Republica Moldova arată, că 98% din persoanele decedate de COVID-19 au comorbidități din cele enumerate mai sus.

3 sfaturi pentru renunțarea la fumat:

Sfatul 1: Alcătuiți un plan de acţiune

Faceți o autoevaluare a statutului de fumător: de ce fumați, care sunt situațiile, persoanele, locurile, obiectele care „cer” o ţigară. Dacă ştiți de ce fumezi, veți putea anticipa momentele în care îţi va fi mai greu şi veți găsi alternative sănătoase ca să evitați momentele dificile. Următorul pas ar fi alegerea unei zile concrete când nu veți fuma. Pentru femei, este indicat să nu fie în perioada premenstruală.  

Sfatul 2: Consultarea unui specialist

Numărul celor care reuşesc să se lase de fumat cerând ajutorul specialiştilor este semnificativ mai mare decât al celor care reuşesc să se lase de fumat singuri. Chiar dacă nimeni nu poate renunţa la fumat în locul DVS, chiar dacă nimeni nu poate îndepărta întru totul disconfortul fizic sau psihic asociat renunţării la fumat, totuşi specialistul (medicul/psihologul) vă poate susține în acţiunile cheie, precum:

• determinarea “motivului” care vă va susţine psihic în perioada sevrajului nicotinic;
• realizarea „planului de acţiune” prin sugerarea unor „trucuri” pentru depăşirea dependenţei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini greşite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode de a parcurge mai uşor această perioadă;
• prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic. Partea bună este că semnele sevrajului sunt temporare şi se reduc pe zi ce trece deoarece neuronii încep să-şi revină, nemaifiind bombardaţi cu nicotină. Apogeul simptomelor neplăcute are loc în primele 3 – 6 zile de la ultima ţigară fumată şi de obicei acestea dispar după 2 – 4 săptămâni;
• suport în perioada post-fumat și, nu în ultimul rând, răspunsuri bazate pe date ştiinţifice şi pe experienţa altor fumători.

Sfatul 3: Renunţați dintr-o dată

Indiferent dacă renunţați brusc la ţigări sau doar reduci numărul acestora, starea de sevraj nicotinic tot apare! Când însă doar reduceți numărul de ţigări, rămân exact acele ţigări „mai dragi”, de care te desprinzi mai greu: ţigara de la cafea, de după masă, ţigara „de nervi” sau ţigara „de bucurie”. Astfel, dependenţa psihică nu numai că nu scade, ci se accentuează - pentru că acele câteva ţigări rămase devin „refugiul” fumătorului şi, în acelaşi timp, „recompensa lui”. Marea majoritate a celor care s-au lăsat de fumat au reuşit prin renunţarea dintr-o dată . 

Schimbări benefice de sănătate care au loc în urma renunțării la fumat:

• În 20 de minute, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad.
• 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal.
• 2-12 săptămâni, circulația se îmbunătățește și funcția pulmonară crește.
• 1-9 luni, tusea și scurtarea respirației scad.
• 1 an, riscul de boli coronariene este de aproximativ jumătate din cel al unui fumător.
• 5 ani, riscul de accident vascular cerebral este redus la cel al unui nefumător la 5-15 ani după renunțare.
• 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade la aproximativ jumătate din cel al fumătorului și riscul de cancer al gurii, gâtului, esofagului, vezicii urinare, colului uterin și pancreasului scade.
• 15 ani, riscul bolilor coronariene este cel al unui nefumător.

De menționat faptul, că în incinta IMSP SCR ”Timofei Moșneaga” este respectată legea antitutun. Totodată, fiecare pacient, la internare semnează un Regulament, potrivit căruia se interzice fumatul în spital și pe teritoriul acestuia.

În Republica Moldova este instituit din 2016 Serviciului de consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.

Linia verde de renunțare la fumat:  080010001