Conform studiului realizat de The Journal of Affective Disorders, antrenamentul de relaxare este de fapt un declanșator al anxietății. Paradoxul despre faptul că antrenamentului de relaxare și efectele meditațiilor pot avea efecte negative și genera tulburare depresivă majoră este studiat încă din anul 1980, dar niciodată nu a fost propus un diagnostic exact. 

Veronica Calancea, doctor în psihologie din cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” menționează următoarele: „Ca stare de stres major, la tineri, cât și maturi, anxietatea  apare în urma faptului că efectuează un supraefort pentru a atinge niște cote maxime în activitatea lor. În momentul în care este un număr mare de cerințe pe care personalul angajat nu îi face față, îi poate provoca starea de anxitate. Totul începe de la faptul că persoana este criticată, are un nivel de stres major, care poate duce la epuizare emoțională și fizică. Ulterior, acestea pot provoca starea de anxietate sau sindromul Burnout”.

Din acest motiv, multe persoane ajung să recurgă la antrenamente de relaxare, pentru a combate starea de stres. Cu toate acestea, doctorul Christina Luberto, candidată la doctorat în psihologie la Universitatera din Cincinnati, menționează că anume starea de relaxare provoacă anxietatea. În urma studiului realizat de The Journal of Affective Disorders, a fost depistat că indivizii cu tulburare de anxietate generalizată se tem să confrunte emoțiile negative, ceea ce nu le permite să ajungă la starea de eutimie (liniște sufletească), cum ar fi relaxarea. Rezultatele studiului susțin ipotezele conform cărora anxietatea indusă de relaxare este un fenomen paradoxal pe care oamenii o pot experimenta în timpul antrenamentelor de relaxare.