Conferința cu genericul: Profilaxia Sindromului Burnout

09.04.19

Rezistența la situații de stres nu este o calitate înnăscută, ci una învățată și dobândită. De fapt, aceasta presupune adaptarea omului la situații stresante, folosind anumite metode de conștientizare. Despre dezvoltarea rezistenței în profilaxia sindromului Burnout s-a discutat la cea de-a patra ediție a Conferinței Științifico-Practice Naționale organizată anual de către Asociațiile Balint din Moldova și România care s-a desfășurat în cadrul Spitalului Clinic Republican “Timofei Moșneaga”. Subiectul abordat a fost Profilaxia Sindromului Burnout.

În cadrul conferinței, care s-a desfășurat timp de patru zile, s-a vorbit despre importanța dezvoltării rezilienței în rândul medicilor pentru a putea face față situațiilor de stres. La partea practică au avut loc și ședințe de grup la care au participat medici de diferite specialități, studenți, profesori, psihologi, dar și psihiatri.

Sindromul Burnout sau sindromul de epuizare profesională este o stare de tensiune profundă. Acesta se evidențiază prin epuizare fizică, emoțională și psihică. Implementarea termenului ”burnout” a fost realizată de psihologul de origine americană Herbert Freudenberger, în anul 1974. Acesta a evidențiat că prezența sindromului Burnout este caracteristică mediilor profesionale foarte solicitante, precum medici, profesori, asistente etc. Cu toate acestea, sindromul poate apărea la orice individ ce profesează într-un domeniu solicitant, unde nivelul de stres este ridicat.

Cauzele care conduc la apariția acestui sindrom sunt împărțite în două categorii: cauze externe și cauze interne. Printre cauzele externe se enumeră volumul mare de muncă, suprasolicitarea, prelungirea programului de lucru, mediul de lucru, lipsa suportului familiar și social. Cauzele interne constau în dorința obsesivă de perfecțiune, rezistență scăzută la stres, relaxare și odihnă insuficiente, lipsa încrederii în sine etc.

Printre cele mai utilizate metode pentru a trata acest simptom se află consilierea psihologică. Acest tip de terapie cognitiv-comportamentală este cel mai util la diminuarea și eliminarea simptomelor prezente, precum și pentru a schimba modul de gândire deficitar.