Deseori, când oamenii aud despre Secţia Morfopatologie a IMSP Spitalul Clinic Republican, aceştia îşi imaginează doar morga, unde se depun cadavrele. În realitate, doar 20% din munca pe care o fac medicii de aici, au tangenţă cu cadavrele, iar circa 80 la sută din timp, ei îl petrec „lucrând cu cei vii”.
Pentru a face diferenţa dintre morgă şi secţie de morfopatologie, şeful secţiei menţionate, Eugen Melnic (conf. univer.) a relatat ce fac angajaţii de aici zi de zi.
„Menţionez din start, că autopsiile constituie mai puţin de jumătate de muncă pe care o facem. Autopsiile sunt cazurile neelucidate, neclare în timpul tratamentului şi noi venim ca un ajutor pentru doctori, evaluăm acest caz. Rezultatele obţinute, pe viitor ne ajută să evităm astfel de situaţii” a declarat Eugen Melnic.
În restul timpului, medicii anatomopatologi analizează ţesuturile postoperatorii ale pacienţilor, pentru a le stabili diagnosticul.
„Serviciul anatamopatologic şi cistologic are importanţă primordială în diagnosticul maladiilor şi proceselor patologice. De exemplu, în momentul de faţă avem o biopsie din prostată a unui pacient. Medicii urologi au indicat: formaţiune de volum a prostatei. Au prelevat 12 fragmente de biopsie, conform schemei. După procesarea materialului, adus până la piesa microscopică, împreună cu colegii am stabilit zonele unde am depistat un proces tumoral malign” a povestit şeful Secţiei.
Potrivit lui Eugen Melnic, după ce ajung în Secţia Morfopatologie, ţesuturile postoperatorii se înregistrează, apoi se împart în secţiuni şi se procesează manual de către felceri laboranţi şi medicii anatomopatologi.
Întâi de toate, „materialul” postoperator este incluzionat în parafină. De această procedură se ocupă felcerii laboranţi. Gafin Ludmila este unul din aceşti specialişti şi lucrează în secţia Morfopatologie deja de 20 de ani. „Acum includ materialul post operator în parafină. Anual la noi creşte volumul de lucru, dar încercăm să facem faţă. Îmi place meseria mea, timp de 20 de ani nu am vrut niciodată să-mi schimb lucrul. Îmi place foarte mult ceea ce fac” a subliniat dna Ludmila.
După procedura sus numită, ţesuturile sunt secţionate cu ajutorul microtomului (aparat special de secționat preparatele anatomice în felii subțiri, pentru a fi cercetate la microscop). „Apoi „feliile” se aplică pe lame de sticlă. După această, materialul dat se colorează pentru a fi vizibil la microscop. După procesul de colorare, ţesuturile aflate pe lamele de sticlă sunt acoperite cu lamelă” a povestit Eugen Melnic.
După ce doctorii anatomopatologi analizează la microscop piesa primită, ei stabilesc diagnosticul. Alina Iancu şi Soltan Olga sunt felcere laborante. Ele povestesc că primesc rezultatele de la anatomopatologi, le înregistrează în registru, iar apoi le transmit în secţiile necesare doctorilor. „Noi venim cu plăcere la munca noastră. Vrem să evoluăm anume în acest domeniu. Noi lucrăm cu oameni vii, aici nu este doar morgă. De munca noastră depinde în mare parte sănătatea pacientului”, spun domnişoarele.
Procesul de prelucrare a ţesuturilor postoperatorii poate dura o zi întreagă. Există însă, cazuri când este nevoie de o analiză urgentă, cum ar fi în cazul proceselor tumorale sau în timpul unei intervenţii chirurgicale. Atunci, ţesuturile sunt prelucrate cu ajutorul unui utilaj medical special, numit criotom. „Noi îngheţăm materialul primit cu ajutorul unui gel special şi apoi îl secţionăm. Punem ţesutul pe lame şi efectuăm tot necesarul. Cu ajutorul criotomului, în 15 minute avem deja rezultatul” povesteşte Natalia Furuse, asistenta medicală superioară a Secţiei Morfopatologie.
Administraţia IMSP SCR a declarat că secţia va fi treptat dotată cu utilaj medical de ultimă generaţie. Astfel, lucrul manual se va reduce, iar rezultatele investigaţiilor vor fi obţinute mai rapid.
