În fiecare an, la 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT), subliniind riscurile asupra sănătății și alte riscuri asociate consumului de tutun și susținând politici eficiente de reducere a consumului de tutun. În anul curent ZMFT se va desfășura cu genericul ”Tutunul frânge inimi”. Consumul de tutun este un factor important de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene, a accidentului vascular cerebral și a bolii vasculare periferice.

În Republica Moldova, conform Studiului KAP (cunoștințe, atitudini, practici) privind consumul de tutun din 2017,  majoritatea respondenților (96% persoane de vârsta 16 – 55 ani) despre faptul că fumatul provoacă cancer pulmonar, indiferent de statutul respondentului. În ceea ce privește bolile de inimă, afecțiuni ale creierului și infertilitate, nivelul de informare al respondenților este mai scăzut -  77%.  Expunerea la fumul de țigară este considerată dăunătoare de o pondere mai mare printre  ex - fumători (91%) și nefumători (92%), comparativ cu fumătorii (86%).

Tutunul – una din cauzele principale a morții, bolilor și a sărăciei

Epidemia consumului de tutun este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice globale, cauzând mai mult de 7 milioane de decese pe an. Mai mult de 6 milioane de decese sunt rezultatul utilizării directe a tutunului, în timp ce, mai mult de 890 000 sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumatul pasiv. 

Bolile cardiovasculare (BCV) se numără printre cauzele principale de deces la nivel global, iar consumul de tutun și expunerea la fumul de tutun contribuie aproximativ la 12% din totalul deceselor cauzate de BCV. Fumatul este cea de-a doua cauză principală a BCV, după hipertensiunea arterială.

Consumul de tutun produce peste 2 milioane de decese din cauza bolilor cardiovasculare în fiecare an, iar renunțarea la fumat poate preveni milioane de decese cauzate de atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale, anual la nivel global.

Din cauza fumatului și expunerii la fumul de tutun în Republica Moldova există o incidență globală de creștere lentă a bolilor non-transmisibile, pentru care fumatul este un factor de risc predominant. Astfel, în ultimii 10 ani incidența cancerului în Republica Moldova a crescut de 1,4 ori. Este în creștere și prevalența bolilor, unde fumatul este factorul de risc predominant, cum ar fi: bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, cancerul pulmonar, bolile respiratorii obstructive cronice. Anual, se înregistrează circa 5000 de decese (cca. 12-14% din totalul deceselor) care ar putea fi prevenite, din cauza bolilor condiționate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% dintre decese se înregistrează la persoanele în vârsta aptă de muncă (mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor).

Consumul de tutun implică costuri majore pentru economia națională prin creșterea costurilor de îngrijire a sănătății și scăderea productivității. Se agravează inegalitățile în materie de sănătate și exacerbează sărăcia - oamenii cei mai săraci cheltuiesc mai puțin pe produsele alimentare, educație și sănătate. În Republica Moldova costurile economice pentru pierderea productivității muncii din cauza îmbolnăvirilor sau deceselor premature, inclusiv și achitarea pensiilor pentru invaliditate se estimează la cca. 2 miliarde de lei anual, ceea ce depășește esențial veniturile statului din comercializarea produselor din tutun.

Cel mai recent raport al OMS privind epidemia globală a tutunului (publicat la 19 iulie 2017) arată, că mai multe țări au pus în aplicare diferite politici de control al tutunului: de la implementarea avertismentelor pe pachetele de țigări și interdicții cu privire la  publicitate, până la crearea zonelor libere de fumat. Aproximativ 4,7 miliarde de oamenii sau 63% din populație la nivel global au fost cuprinși cu cel puțin o măsură de prevenire  a consumului de tutun. Această cifră a crescut aproape de patru ori din anul 2007, când 15% din populația lumii (1 miliard) au fost supuși măsurilor de prevenire a consumului de tutun.

Strategiile de suport a implementării măsurilor de reducere a cererii de tutun, conform Convenției Cadrul de Control al Tutunului (CCCT) a OMS, precum măsurile "MPOWER", au salvat milioane de oameni de la moarte prematură, cauzată de fumat, precum și sute de miliarde de dolari în ultimul deceniu. 

Măsurile MPOWER, elaborate în a.2008 au drept scop implementarea acțiunilor cu privire la șase strategii de control al tutunului, în conformitate cu CCCT a OMS, inclusiv:

• Monitor. Monitorizarea politicilor de utilizare și prevenire a tutunului.
• Protect. Protejarea oamenilor de fumul de tutun.
• Offer. Oferirea suportului pentru a renunța la consumul de tutun.
• Warning. Aplicarea avertismentelor de sănătate privind pericolele legate de consumul de tutun.
• Enforce. Punerea în aplicare a interdicțiilor privind fumatul în spații publice, publicitatea, promovarea și sponsorizarea tutunului.
• Rise. Majorarea impozitelor și taxelor la produsele din tutun.

Republica Moldova, ca țară – parte a CCCT, anual implementează acțiuni privind controlul tutunului. Astfel, obiectivul principal pentru 2017 în domeniu controlului tutunului a fost realizarea prevederilor Legii nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului, implementării prevederilor Convenţiei-cadru privind Controlul Tutunului a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și transpunerii Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor-membre în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe. Principalele acțiuni realizate includ:

• aprobarea Regulamentului sanitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, a tutunului destinat rulării în țigarete şi a produselor conexe și Bibliotecii electronice de avertismente de sănătate combinate pentru plasare pe pachetele unitare și pe ambalajul exterior al produselor din tutun, al tutunului destinat rulării în țigarete şi al produselor conexe aprobate prin Hotărîrea de Guvern nr.613 din 01 august 2017  cu intrarea în vigoare la 01 ianuarie 2018;
• elaborarea și aprobarea Programul naţional privind controlul tutunului și a Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia pentru perioada 2017 – 2021(HG. Nr.1015 din 23.11.2017);

• înaintarea propunerilor la Politica bugetar – fiscală pentru a.2018-2020 privind majorarea cotelor de accize pentru produsele din tutun, care s-a soldat cu majorarea lor graduală, precum și instituirea prețului minim la pachetele de țigări;
• a fost majorat prețul minim de comercializare cu amănuntul a țigaretelor fără filtru ovale și a constituit 10 lei/pachet, iar a celor fără filtru cu muștiuc – 12 lei/pachet, comparativ cu 7 lei/pachet anterior, ce va contribui la reducerea accesului pentru unele categorii de populație la produsele din tutun.

O atenție deosebită este acordată respectarea interdicțiilor privind publicitatea și promovarea producției din tutun, fumatul în locurile publice, la locurile de muncă, etc., comercializarea producției din tutun minorilor și de asemenea consilierii și tratamentului persoanelor pentru renunțarea la fumat.

Astfel, în cadrul supravegherii de stat de către Centrele de Sănătate Publică în 2017 s-a constatat că din 37474 obiective supravegheate, în toate a fost interzisă promovarea și publicitatea produselor din tutun, iar interdicţiile privind fumatul în locurile publice au fost implementate  la  36993 (98,8%). Pentru încălcarea legislației în domeniul controlului tutunului în rezultatul supravegherii în anul 2017 agenţilor economici le-au fost înaintate 3737 prescripţii sanitare privind neadmiterea încălcării legislaţiei în domeniul controlului tutunului şi aplicate 601 amenzi pentru încălcarea legislaţiei în domeniul controlului tutunului în suma de 1075 mii lei.

         Pe parcursul anului 2017, la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie au primit tratament 3491 persoane dependente de tutun, din care 2639 în condiții de ambulatoriu și 72 în condiţii de staţionar. Au fost acordate servicii de consiliere pentru renunțare la fumat pentru 31716 de persoane în condiții de ambulatoriu. Inclusiv 156 mii de persoane au primit sfatul minim de renunțare la fumat, acordat de către medicii de familie.