Utilizarea raţională a medicamentelor este supusă pericolului din cauza administrării medicamentelor fără prescripţie medicală și fără îndrumarea medicală. Posibilitatea de a procura liber medicamente, neprescrierea reţetelor, nerespectarea Ordinului cu privire la prescrierea medicamentelor (Ordinul MS nr 960 din 2012.) „Cu privire la modul de prescriere şi eliberare a medicamentelor” sunt motivele principale ale autotratamentului.
Doctorul Conferenţiar Universitar la Catedra de farmacologie şi farmacologie clinică a USMF „N. Testimiţanu”, doamna Ina Pogonea, ne asigură că în urma administrării necontrolate a medicamentelor pot apărea un şir de reacţii negatie de tip farmacocinetic şi farmacodinamic. Încă o problemă gravă mai este: utilizarea iraţională în timp a antibioticelor ceea ce a adus nu numai la sensibilizarea populației dar și la rezistenţa bacteriană la nivel global. O altă problemă poate fi antagonismul medicamentelor care apare la interacţiunea lor. Intoxicaţia medicamentoasă, reacţiile alergice, idiosincrazice, dependența medicamentoasă – sunt consecințe a administrării medicamentelor fără prescripţie medicală sau fără îndrumarea medicului.
Administrarea incorectă de medicamente reprezintă un risc pentru toată lumea. Putem, însă, să enumerăm careva factori predispozanţi, care determină o frecvenţă crescută a apariţiei efectelor adverse ale medicamentelor. Este vorba în primul rând de polipragmazie – atunci când bolnavul primeşte un număr exagerat de medicamente ce poate să ajungă până la 20, cu interacțiuni între ele de tip farmacocinetic sau farmacodinamic, deseori periculoase. Un alt factor este automedicaţia empirică, care este foarte gravă. Deseori pacienţii nu ajung la medic, dar se tratează „cum s-a tratat şi vecinul” etc. Astfel, un medicament care „face bine” unui pacient poate fi „otravă” pentru un alt pacient. Alte persoane care sunt predispuse riscurilor mari în momentul întrebuinţării incorecte a medicamentelor sunt copiii, unde vorbim despre imaturitatea enzimatică. Ca exemplu: la nou născuţi trataţi cu cloramfenicol în doze corecte, din cauza insuficienţei enzimatice apare aşa numitul „Sindromul cenuşiu”, care clinic se manifestă prin detresă respiratorie, insuficienţă acută de miocard cu cianoză, vomă, hipotermie, colaps şi moarte. La vârstnici, din cauza reducerii activităţii enzimatice, are loc o creştere a incidenţei efectelor adverse. Trebuie de ştiut, că odată cu înaintarea în vârstă scad clearance-ul hepatic, masa hepatică şi fluxul sanguin hepatic, ceea ce duce la apariţia reacţiilor adverse medicamentoase. La fel, eliminarea medicamentelor la vârstnici este micşorată. Deci, persoanelor vârstnice le este recomandată micşorarea dozelor medicamentelor.
Oricare stare patologică preexistentă sau coexistentă administrării medicamentelor (afecţiuni renale, digestive hepato-biliare, cardiovasculare,) reprezintă un factor de risc al apăriţiei efectelor adverse ale medicamentelor. Alţi factori predispozanţi pe care am putea sa-i enumerăm sunt: prezenţa unor factori toxici ca: alcoolul, tutunul, noxele din mediu; malnutriţia, reactivitatea şi sensibilitatea particulară la un medicament (enzimopatii genetice sau dobîndite), medicamentele expirate ca termen sau păstrate în condiţii necorespunzătoate.
Sursa: Ina Pogonea, Doctor Conferenţiar Universitar la Catedra de farmacologie şi farmacologie clinică a USMF "N. Testimiţanu"
