Ziua Mondială a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC) este marcată anual la 18 noiembrie. Anul curent ziua aceasta are genericul: „Trăind bine cu BPOC – toată lumea de pretutindeni”.

BPOC este organizată de Inițiativa Globală pentru Boala Pulmonară Obstructivă Cronică în colaborare cu profesioniștii din domeniul sănătății și grupurile de pacienți cu BPOC din întreaga lume.

Prima Zi Mondială a BPOC a avut loc în 2002. În acest an sărbătorim a 19-a zi. Anual, organizatorii din peste 50 de țări din întreaga lume desfășoară activități transformând ziua într-unul dintre cele mai importante evenimente de conștientizare și educație pentru BPOC din lume. Inițiative de reducere a poverii BPOC au loc în întreaga lume, inclusiv programe de renunțare la fumat, luptă împotriva poluării aerului atât în interior, cât și în exterior, evaluarea factorilor provocatori în copilărie. Deși nu există un remediu ce ar trata total BPOC, acțiunile de îmbunătățire a calității vieții pot fi adoptate oriunde, de către o varietate de indivizi în multe tipuri de mediu. Angajatorii se pot lupta pentru un mediu de respirație mai sigur, cetățenii pot fi buni administratori ai curățeniei aerului și atât pacienții, cât și familiile pot contribui la promovarea mai multor cercetări și a unui acces mai bun la îngrijire, inclusiv reabilitare pulmonară și servicii de sănătate mintală. În plus, furnizorii și factorii de decizie pot colabora pentru a îmbunătăți accesul la spirometrie, la medicamentele esențiale și la alte tratamente, inclusiv telemedicina și alte tipuri de acces pentru pacienții aflați la distanță.

Tema din 2020 pentru Ziua Mondială a BPOC este:„Trăind bine cu BPOC- toată lumea de pretutindeni”. Scopul evenimentului este de a transmite un mesaj pozitiv către pacienți și furnizori ai serviciilor de sănătate, că deși BPOC nu are un remediu, există multe modalități de a trăi activ și bine.

Date  relevante despre BPOC

• Actualmente, această maladie este a patra cauză principală de deces în lume și se estimează a fi a 3-a cauză principală de deces până în 2030.
• Peste 90% din decesele prin BPOC au loc în țările cu venituri mici și medii.
• Odată cu creșterea prevalenței fumatului în țările în curs de dezvoltare și a îmbătrânirii populației în țările cu venituri ridicate, se așteaptă ca prevalența BPOC să crească în următorii 40 de ani și până în anul 2060 pot fi atinse cifre de peste 5,4 milioane decese anual cauzate de BPOC.
• La nivel mondial în jur de 210 milioane de persoane sunt afectate de BPOC. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, la fiecare oră 250 de persoane mor din cauza BPOC.
• Unul din 10 adulții cu vârsta peste 40 de ani trăiesc cu BPOC. Mai puțin de jumătate dintre aceștia sunt diagnosticați, iar jumătate dintre cei diagnosticați -  au vârsta mai mică de 65 de ani.

De ce jumătate dintre cei afectați de aceasta boala nu sunt conștienți de starea lor? Pentru că BPOC este o afecțiune perfidă, care se integrează lent dar progresiv in viața pacientului, cu simptome care se agravează treptat si care pot fi atribuite îmbătrânirii sau altor boli mult mai puțin severe si pe care pacienții nu le iau in serios, spre exemplu, tusea cronica, alergiile, răcelile, infecțiile respiratorii sau gripa. BPOC este un termen medical recent, care se refera la bronșita cronica si emfizemul pulmonar.                                                                                                                                                 

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) - este o boală comună, prevenibilă și tratabilă, care se caracterizează prin simptome respiratorii persistente și limitarea fluxului de aer, care se datorează anomaliilor căilor respiratorii și / sau alveolare, de obicei cauzate de expunerea semnificativă la particule sau gaze nocive. Cele mai frecvente simptome respiratorii includ dispnee, tuse și / sau producție de spută. Aceste simptome pot fi ignorate de către pacienți. Principalul factor de risc pentru BPOC este consumul de tutun și expunerea la fumul de tutun, dar pot contribui și alți factori ale mediului, cum ar fi: expunerea la combustibil, la biomasă și poluarea aerului din interior și exterior și a prafului și fumului ocupațional. Expunerea la poluarea aerului din interior poate afecta copilul nenăscut și poate reprezenta un factor de risc pentru dezvoltarea BPOC mai târziu în viață. Unele cazuri de BPOC se datorează astmului pe termen lung.

Factori de risc pentru dezvoltarea BPOC includ:

1. Factori care nu pot fi controlaţi: ereditari, genetici - deficitul sever al factorului anti - tripsina1.

2. Factori care pot fi controlați/modificați cum ar fi:

- fumatul,

- expunerea la pulberi şi chimicale ocupaţionale,

- poluarea din interiorul şi din exteriorul locuinţei,

- infecții frecvente ale căilor respiratorii inferioare în timpul copilăriei.

Riscul de îmbolnăvire cu BPOC al unei persoane este direct proporţional cu numărul total de particule inhalate de acea persoană pe parcursul vieţii prin fum de tutun, pulbere, gaze organice şi anorganice, pulbere industriale si noxe chimice existente în mediul de lucru (expunerea profesională), poluarea aerului din interiorul locuinţei de la sursele de încălzire și prepararea bucatelor cu combustibili biologici (cărbune, lemn) sau poluarea  din încăperile slab ventilate, etc.

Cauzele BPOC diferă în funcţie de zonele geografice. În ţările dezvoltate şi cu venituri medii, fumul de tutun este cel mai mare factor de risc, în timp ce în ţările cu venituri reduse, expunerea la poluarea aerului din interior, cum ar fi utilizarea de combustibili din biomasă pentru gătit şi încălzire, determină în principal BPOC.

BPOC poate fi marcată de perioade de agravare acută a simptomelor respiratorii, numite exacerbări. La majoritatea pacienților, BPOC este asociată cu boli cronice concomitente semnificative ce favorizează creșterea morbidității și mortalității. Prevalența BPOC este mai înaltă la fumători și ex-fumători, la persoanele peste 40 de ani și la bărbați.

Factorii care influențează evoluția bolii:

• Factorii genetici.
• Vârsta și sexul.
• Tabagismul.
• Creșterea și dezvoltarea plămânului.
• Expunerea la particule.
• Statut socio-economic.
• Istoric de astm bronhic.
• Bronșită cronică.
• Infecţii.

Simptomele BPOC

• Dispneea cronică și progresivă.
• Tuse.
• Expectorația în exces.
• Senzația de apăsare sau constricție toracică.
• Fatigabilitate, scăderea în greutate, anorexie, sincopă, fracturi de coaste, edeme, depresie, anxietate.

Măsurile de prevenire a BPOC

• BPOC este o afecțiune care poate fi prevenită. Persoana își poate reduce semnificativ riscul de a o dezvolta dacă evită să fumeze. Daca persoana fumează deja, renunțarea la acest obicei poate să ajute la prevenirea lezării plămânilor, înainte ca fumatul să înceapă să cauzeze apariția unor simptome neplăcute.
• De reținut: Spre deosebire de alte afecțiuni și maladii BPOC are o cauza clară și prin urmare, o cale clară de a fi prevenită. Majoritatea cazurilor de    bronho pneumopatie obstructivă cronică sunt direct asociate cu fumatul, iar cel mai bun mod prin care se poate preveni debutul bolii este ca persoana sa nu fumeze niciodată ori sa renunțe chiar acum la acest viciu.
• Expunerea prin prisma profesiei la substanțe chimice și la praf reprezintă un alt factor de risc pentru BPOC. Deci, dacă o persoană lucrează cu acest tip de substanțe iritante pentru plămâni, se poate proteja mai bine la locul de muncă prin folosirea unui echipament special care protejează căile respiratorii.

BPOC și COVID-19

Fumătorii și persoanele ce suferă de BPOC au riscuri mai mari de complicații severe și de deces în cazul infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2.

Potrivit unui nou studiu realizat de un grup de cercetători britanici conduși de Jaber Alqahtani de la University College London (UCL) au demonstrat, că pacienții cu Covid-19 care aveau și BPOC au înregistrat un risc mediu de 63% de creștere a severității bolii și risc de deces de 60%, în timp ce pacienții cu Covid-19 fără BPOC aveau un risc de complicații de doar 33,4%. În plus, pacienții cu Covid-19 care fumau în mod curent aveau riscuri mai mare cu 45% de a înregistra complicații severe față de pacienții cu Covid-19 nefumători sau foști fumători.

Este cunoscut că orice infecție virală respiratorie, inclusiv și infecția COVID–19 poate genera o exacerbare a BPOC, fiind cauză de afectare a calității vieții și creștere a morbidității și mortalității în BPOC. Pacienții cu BPOC trebuie să respecte cu strictețe măsurile de profilaxie pentru a minimiza riscul de infecție și să continue să-și administreze tratamentul prescris de medic pentru BPOC, inclusiv cu steroizi. Nu există dovezi științifice că tratamentul cu corticosteroizi inhalatori sau orali ar trebui evitat în perioada epidemiei Covid-19.

Ce puteți face dacă suferiți de BPOC

• Renunțați la fumat, dacă sunteți fumător și evitați să vă expuneți fumului de tutun;
•  Respectați indicațiile de administrare pentru fiecare medicament;
• Mergeți cel puțin 2 ori pe an la medic pentru a vă verifica starea de sănătate. Solicitați vaccinul antigripal.
• Deplasați-vă imediat la spital sau la medic dacă respirați mai greu.
• Aerisiți casa. Stați cât mai departe de sursele de fum de țigară care v-ar putea îngreuna respirația.
• Mențineți-vă în formă. Plimbați-vă, faceți regulat exerciții fizice fă a vă extenua.
• Dacă sunteți într-un stadiu sever al bolii, învățați să respirați corect.
• Adoptați un stil de viață sănătos și o alimentație echilibrată. Menținerea unei greutăți sănătoase este importantă.