Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale este sărbătorită anual pe 17 mai, începând cu anul 2005, fiind lansată de  Liga Mondială în Hipertensiune (WHL) -  o organizație umbrelă ce include circa 85 de societăți și organizații din întreaga lume, cu scopul de a spori gradul de conștientizare a problemelor de sănătate apărute din cauza tensiunii arteriale ridicate - principala cauză de deces prevenibil la nivel mondial.                                           

Tema din anul curent se va axa pe creșterea gradului de conștientizare, în deosebi, în țările cu venituri mici și medii, despre importanța controlului timpuriu și metodele precise de măsurare a tensiunii arteriale: „Măsurați-vă cu precizie tensiunea arterială, controlați-o, trăiți mai mult”. Creșterea gradului de conștientizare a consecințelor provocate de hipertensiunea arterială și a necesității controlului timpuriu a devenit și mai importantă, deoarece gestionarea hipertensiunii reduce riscul apariției evenimentelor adverse și a mortalității sporite din cauza COVID-19.

 Valorile normale ale tensiunii arteriale în  diferite etape ale vieții variază. Este necesară măsurarea frecventă a tensiunii arteriale, pentru a vedea când apar schimbări și când este cazul tragerii unui semnal de alarmă. HTA se depistează prin măsurarea tensiunii sistolice și a celei diastolice:

Hipertensiunea arterială (HTA) este definită de creșterea presiunii sângelui în artere peste valoarea normală. Riscul apariției  HTA  precum și probabilitatea pericolelor condiționate de HTA,  crește după vârsta de 45-50 de ani.

Date statistice internaţionale

Hipertensiunea arterială este o afecțiune medicală gravă și poate crește riscul apariției bolilor de inimă, creier, rinichi și alte boli. Este o cauză majoră de deces prematur la nivel mondial.

Se estimează că 1,13 miliarde de oameni din întreaga lume au hipertensiune, majoritatea (două treimi) trăind în țări cu venituri mici și medii.

În a.2015, circa 1 din 4 bărbați și 1 din 5 femei, sufereau de această afecțiune. Povara hipertensiunii este resimțită în mod disproporționat în țările cu venituri mici și medii, unde se găsesc două treimi din cazuri, în mare parte din cauza factorilor de risc crescuți în aceste populații în ultimele decenii. 

Date statistice naţionale

Principala cauză de deces în Republica Moldova, constituie bolile sistemului circulator. Mortalitatea populației din cauza bolilor aparatului circulator în anul 2020 a constituit în cifre absolute  - 22890 cazuri (sau 649,3 cazuri de decese la 100 mii de locuitori), fiind în creștere comparativ cu a.2019, când s-au înregistrat 21519 decese (sau 608,4 cazuri la 100 mii locuitori). Cardiopatia ischemică, cardiopatia hipertensivă și infarctul miocardic acut, sunt principalele cauze de deces inclusiv, și deces prematur,  în majoritatea țărilor lumii, inclusiv în Republica Moldova

Din totalul deceselor de boli ale aparatului circulator de cardiopatii ischemice au decedat 12571 persoane (54,9%) sau 356,6 cazuri la 100 mii locuitori (12 luni 2019 - 11093 persoane 51,6% sau 313,8).

Mortalitatea populaţiei după principalele cauze de deces (la 100 mii locuitori) exprimată prin DALY (ani de viață potențiali pierduți prin mortalitate prematură și incapacitate) în Republica Moldova, denotă că bărbații suferă povara cea mai înaltă de pe urma BNT iar bolile cardiovasculare (boala ischemică și cardiacă hipertensivă împreună cu accidentul vascular cerebral) – sunt în topul magnitudinii poverii, urmate de alte BNT. La femei, clasamentul magnitudinii poverii, în mare măsură, este similar cu excepția grupului de cancere (tab.1).

Tabelul 1. Indicele DALY estimat pe cauze de deces și sex, la 100,000 populație, Republica Moldova, 2017 (cele mai recente date)

Ce simt persoanele cu HTA?

Hipertensiunea arterială este o condiție cronică și în general este asociată cu puține simptome sau chiar cu o absența a simptomelor. Există o presupunere greșită că persoanele cu hipertensiune arterială au întotdeauna anumite simptome. Hipertensiunea arterială este în mare parte, un "ucigaș tăcut". Simptomele apar de obicei atunci, când TA atinge valori foarte ridicate, când se întâmplă să crească brusc și suficient de marcat pentru a fi considerată o urgență medicală.

Rarele simptome care se întâlnesc în HTA sunt: 

• durerile de cap (deseori la ceafă), 
• amețeală,
• hemoragii nazale,
• palpitații (bătăi frecvente de inimă),
• stare apatică,
• vedere încețoșată, neclară, etc.

Măsurarea corectă a tensiunii arteriale

Tensiunea arterială se măsoară cu ajutorul unui tensiometru. Astfel, înainte de a aplica tensiometru pe braț: 

1. Odihniți-vă 5 minute, înainte de a vă măsura tensiunea. Chiar și lucru la birou conduce la creșterea tensiunii arteriale cu 5-6 coloana de mercur (mm Hg);
2. Nu consumați tutun și cafea timp de 1 oră înainte de măsurarea TA;
3. Nu măsurați tensiunea, când simțiți nevoia imperioasă de a merge la WC. Vezica urinară plină poate duce la creșterea TA cu aproximativ 10 mm Hg;
4. Măsurați TA în poziție așezat cu spatele drept;
5. La folosirea unui tensiometru pentru încheietura mâinii , țineți manșeta la nivelul inimii. În cazul unui tensiometru pentru braț, manșeta se poziționează pe braț, mai sus de încheietura cotului
6. Nu vorbiți și nu vă mișcați în timpul măsurătorii. Vorbitul poate crește TA cu aproximativ 6-7 mm Hg;
7. Așteptați cel puțin 1 minut interval între 2 măsurători. În cazul în care există o diferență de 5 mm Hg sau mai mult între cele doua rezultate, faceți  a 3-a măsurătoare;
8. Nu veți consuma, în ziua măsurării, un medicament care provoacă secreția de adrenalină (ex: Epinefrina din descongestionantele nazale).

Factorii de risc pentru declanșarea hipertensiunii arteriale pot fi clasificați în două mari categorii:

1. Care nu pot fi modificați, cum ar fi vârsta, sexul rasa și ereditatea,
2. Modificabili,  factori ce țin de comportament și stilul de viață, inclusiv:

• Regimul alimentar bogat în grăsimi, sare, prăjeli și dulciuri rafinate;

• Consumul excesiv de alcool;
• Obezitatea;
• Lipsa activității fizice;
• Fumatul;
• Stresul.

Riscurile Hipertensiunii arteriale

Dacă se ignorează hipertensiunea arteriale -  poate duce la crize hipertensive, atunci când nu vă așteptați. Factorul declanșator poate fi o situație stresantă, un conflict, un efort mai mare ca de obicei, o suprasolicitare etc. Urgența hipertensivă poate să conducă la deteriorarea funcțiilor unuia sau mai multor organe vitale, constituind un risc major pentru viață.

De asemenea, HTA este responsabilă de dezvoltarea unor stări morbide, cum ar fi:

• Aritmie cardiaca;
• Atac cerebral;
• Infarct miocardic;
• Boli cronice renale (insuficienta renala);
• Aport insuficient de sânge la nivelul membrelor inferioare;
• Tulburări de vedere sau chiar orbire.

Metodele non-farmacologice care contribuie la reducerea presiunii arteriale:

Adoptarea unui mod de viață sănătos, ce presupune limitarea consumului de alcool, abandonarea fumatului, creșterea nivelului de implicare în activitatea fizică, menținerea unei greutăți corporale normale, reducerea consumului de sare și abordarea nutrițională DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), pentru prevenirea HTA.

Uneori însă aceste măsuri nu sunt suficiente și mai ales în cazul pacienților vârstnici devine vitală asocierea tratamentului medicamentos. De cele mai multe ori tratamentul va include combinarea mai multor clase de medicamente și o monitorizare constantă a tensiunii pentru verificarea eficacității tratamentului și la necesitate ajustarea lui.