În anul 2020 această Zi va derula cu genericul „Sfârșitul Rabiei: colaborare, vaccinare”. Anume colaborarea și vaccinarea sunt elementele de bază a tuturor eforturilor în combaterea rabiei. 

Data de 28 septembrie se celebrează anual pentru sensibilizarea populației referitor la măsurile de prevenire și combatere a rabiei. Tema Zilei Mondiale de combatere a Rabiei în acest an se concentrează pe vaccinare și colaborare, amintindu-ne de obiectivul cheie în eliminarea rabiei, și anume:  „Zero cazuri către 2030”, de asemenea despre importanța vaccinării câinilor și a profilaxiei post-expunere a persoanelor accidentate de animale și necesitatea unui efort comun (unit) spre realizarea eliminării acestei boli transfrontaliere.

Rabia rămâne a fi o amenințare globală. Se estimează că rabia provoacă 59.000 de decese anual. La nivel global sunt afectate de rabia canină peste 150 de țări. Jumătate din populația lumii trăiește într-o zonă endemică și peste 80% din decese au loc în zonele rurale, unde accesul la campaniile de educație pentru sănătate și profilaxia post-mușcătură este limitat sau inexistent. Africa și Asia sunt continentele cu cel mai mare risc de mortalitate umană, cu mai mult de 95% din cazurile letale din lume. Aceste regiuni sunt cele în care rabia canină este controlată cel mai puțin.

La nivel global, câinii sunt principalii purtători ai rabiei. Aproximativ 99% din cazurile de rabie la om se datorează mușcăturilor de la câini infectați. Controlul și eradicarea rabiei înseamnă, prin urmare, combaterea acesteia de la sursa sa animală.

Rabia reprezintă o boală de origine zoonotică, transmisă de la animale bolnave la oameni, cauzată de lisavirusuri,  care provoacă inflamații progresive și fatale ale creierului și măduvei spinării și poate afecta toate mamiferele, inclusiv oamenii. Transmiterea are loc prin expunerea la saliva infecțioasă, mai ales prin mușcături și zgârcituri de animale infectate. Perioada de incubaţie medie este de 15 zile, dar poate varia de la 8 zile pînă la 2 ani. Boala începe cu senzaţii de dureri, prurit, furnicături în locul muşcăturii, dureri de cap, excitabilitate, insomnie, uneori tristeţe, lipsa poftei de mâncare, vărsături, halucinaţii, febră, frică de apă, lumină. Atenționăm, că odată cu apariția  simptomelor,  boala devine fatală atât pentru animale, cât și pentru oameni.

Sursele principale de infecţie. Dacă în ţările Africii şi Asiei câinii sunt principalele surse de infecţie pentru om, în Moldova această întâietate îi revine vulpilor. Numărul excesiv de vulpi condiţionează apariţia lor (în căutarea hranei) în localităţi, în fâșiile forestiere adiacente, unde sunt frecvent întreţinute erbivorele domestice (ovinele, bovinele, caprinele) şi fiind deseori agresate, îndeosebi de vulpile bolnave, devin în continuare şi ele surse de infecţie pentru oameni.

O sursă puternică de răspândire a rabiei prezintă şi câinii fără stăpân, numărul cărora creşte considerabil. De acest fapt sunt vinovaţi, în mare măsură, însăşi oamenii, care deseori îşi trădează prietenii patrupezi, alungându-i în stradă. În unele ţări, ca surse de infecţie rabică servesc liliecii.

În condiţiile Republicii Moldova s-au îmbolnăvit de rabie persoanele care au încercat să prindă animale sălbatice (vulpe, dihor, jder), de asemenea persoanele agresate în diferite împrejurări de câini, pisici şi care, ulterior nu au întreprins măsuri de securizare personală, fie din necunoaşterea acestora, fie din neglijenţă faţă de sănătatea sa. Sunt supuse pericolului de îmbolnăvire de asemenea persoanele ce încearcă să acorde de sine stătător ajutor animalelor bolnave. Acest lucru trebuie să fie efectuat doar de specialiştii veterinari special instruiţi în domeniu.

În anul 2019 rabia a fost diagnosticată la 95 de animale în 29 de teritorii administrative, inclusiv la 11 animale în teritoriul din stânga Nistrului. În procesul epizootic au fost implicate 22 de animale sălbatice, dintre care 18 au fost vulpi, 73 de animale domestice, majoritatea fiind bovine (35), câini și pisici (23 și, respectiv, 13). Totodată  în luna iulie, a fost înregistrat un caz de rabie umană la un copil de 11 ani din mun. Chișinău, care s-a soldat cu decesul acestuia. Cazul a fost confirmat prin metode de laborator efectuate la Centrul de referință pentru rabie (Institutul Pasteur) din Franța.

Din anul 2001 până în prezent au fost înregistrate 3 cazuri de rabie umană (în a. 2003, 2016 și 2019), toate fiind cauzate de adresarea tardivă după asistență medicală a persoanelor lezate de animale.

Acordarea asistenţei antirabice. În republică este asigurată acordarea asistenţei antirabice de medicii chirurgi și traumatolog, responsabili de această activitate. Anual, în instituţiile medicale se adresează 4500-5000 persoane afectate de diferite categorii de animale. În dependenţă de categoria animalului ce a provocat leziunea şi localizarea acesteia, persoanelor în cauză li se acordă asistenţa antirabică respectivă. Tratamentul profilactic este efectuat gratuit cu vaccin antirabic concentrat şi, la necesitate, cu imunoglobulină specifică. Persoanele supuse tratamentului profilactic trebuie să respecte regimul prescris.

În acest context menţionăm, că graţie adresării precoce după asistenţa antirabică şi primirii tratamentului curativ-profilactic (vaccin și imunoglobulină), apariţia rabiei este anual prevenită la 120-200 persoane agresate de diverse animale cu diagnosticul confirmat de rabie.

Vaccinurile antirabice, cât și globulinele specifice sunt cele mai sigure și eficiente preparate folosite pentru prevenirea rabiei la oameni și animale, cel mai important instrument existent pentru a elimina mortalitatea cauzată de această boală.

În cazul agresării persoanei de un animal de diversă categorie este necesar:

• a asigura cât mai operativ lavajul abundent cu apă și săpun sau detergent al leziunii timp de câteva minute (15 min.);
• a prelucra marginile rănii cu soluții de alcool etilic 70% sau iod 5%;
• evitarea acoperirii plăgii cu bandaje sau pansamente;
• a se adresa la cea mai apropiată instituție medicală (în cazul imposibilității de a efectua procedurile mai sus menționate de sine stătător), după acordarea asistenței medicale primare – prelucrarea leziunii și îndreptarea la instituția responsabilă de acordare a asistenței antirabice specializate pentru a primi la necesitate tratamentul curativ-profilactic antirabic.

Totodată se recomandă de a stabili stăpânul animalului ce a provocat mușcătura (adresa, numărul de telefon) și comunicarea informației lucrătorilor medicali ai instituției responsabile de acordare a asistenței antirabice. În baza acestor date se va asigura supravegherea veterinară a animalului respectiv și se va decide cursul de tratament curativ-profilactic. 

Surse pentru informare:

1. https://www.who.int/health-topics/rabies#tab=tab_1
2. https://rabiesalliance.org/world-rabies-day
3. https://rabiesalliance.org/news/join-world-rabies-day-2020-collaborate-and-vaccinate
4. https://www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/rabies-portal/about-rabies/