Aerul curat este important pentru sănătatea și viața de zi cu zi a oamenilor, în timp ce poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boli la nivel global. Poluarea aerului afectează în mod disproporționat femeile, copiii și persoanele în vârstă și are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Anul acesta se concentrează pe prioritatea nevoii unui aer sănătos pentru toți, menținând în același timp conversația suficient de amplă pentru a cuprinde alte probleme critice, cum ar fi schimbările climatice, sănătatea umană și planetară, precum și obiectivele de dezvoltare durabilă.

Statele membre ale ONU recunosc necesitatea reducerii substanțiale a numărului de decese și boli cauzate de substanțele chimice periculoase și poluarea și contaminarea aerului, apei și solului până în 2030, precum și reducerea impactului negativ per capita asupra mediului în orașe, inclusiv acordând o atenție specială calității aerului și gestionarea deșeurilor municipale și a altor deșeuri până în 2030.

Tipuri, surse și impactul poluării aerului

Impact asupra sănătății: particule minuscule, invizibile, de poluare pătrund adânc în plămâni, fluxul sanguin și corpuri. Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime din decesele provocate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert din decesele provocate de infarct. Ozonul de la nivelul solului, produs din interacțiunea multor poluanți diferiți în lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului și a bolilor respiratorii cronice.

Impactul climatic: poluanții climatici de scurtă durată se numără printre acei poluanți și cel mai legați atât de efectele asupra sănătății, cât și de încălzirea pe termen scurt a planetei. Persistă în atmosferă doar câteva zile sau până la câteva decenii, deci reducerea acestora poate avea beneficii climatice și de sănătate aproape imediate pentru cei care locuiesc în locuri în care scad nivelurile.

Prevenirea și reducerea poluării aerului pentru a îmbunătăți calitatea aerului la nivel global

Poluarea aerului este cel mai mare risc ecologic pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boli la nivel global, cu aproximativ 6,5 milioane de decese premature (2016) din întreaga lume atribuite poluării aerului interior și exterior. 

Poluarea aerului este o problemă globală cu impact de anvergură datorită transportului său pe distanțe mari. În absența unei intervenții agresive, se estimează că numărul deceselor premature rezultate din poluarea aerului înconjurător va crește cu peste 50% până în 2050.

Societatea suportă un cost ridicat al poluării aerului datorită impactului negativ asupra economiei, productivității muncii, costurilor asistenței medicale și turismului, etc. Prin urmare, beneficiile economice ale investițiilor în controlul poluării aerului nu pot fi supraestimate și trebuie înțeles că există, de asemenea, o rațiune economică de acționat și că există soluții rentabile pentru a aborda poluarea aerului.

Unii poluanți atmosferici, cum ar fi carbonul negru, metanul și ozonul de la nivelul solului, sunt, de asemenea, poluanți climatici de scurtă durată și sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor legate de poluarea aerului, precum și a impactului asupra culturilor și, prin urmare, a securității alimentare, astfel încât reducerea are beneficii co-climatice.

Aer curat și obiective de dezvoltare durabilă

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care prezintă o foaie de parcurs pentru realizarea dezvoltării durabile, protecției mediului și prosperității pentru toți, recunoaște că reducerea poluării aerului este importantă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

92% din lume este expusă aerului poluat, provocând aproximativ 7 milioane de decese premature în fiecare an.

Poluarea aerului este un risc asupra mediului pentru sănătatea umană și o cauză evitabilă de deces și boli la nivel mondial.

Nu doar atât, are efecte nocive asupra climei, biodiversității și ecosistemelor și asupra calității vieții în general. Îmbunătățirea calității aerului va aduce beneficii pentru sănătate, dezvoltare și mediu.

Poluarea aerului este rezultatul emisiilor de gaze și particule și al reacțiilor chimice pe care le au în atmosferă. Poate fi cauzat de surse naturale, cum ar fi erupții vulcanice, pulverizare marină și fulgere. Dar majoritatea este cauzat de cinci tipuri de activitate umană: gospodărie, industrie, transporturi, agricultură și deșeuri. Două tipuri de poluare sunt deosebit de periculoase: particule fine (PM2.5) și ozon la nivelul solului. Invizibil cu ochiul liber și prezent atât în interior, cât și în exterior, PM2.5 pătrunde în plămâni și permite compușilor toxici în sânge. Ozonul de la nivelul solului este atât un gaz cu efect de seră, cât și un poluant atmosferic - dăunător sănătății umane și a ecosistemelor. Expunerea la ozon la nivelul solului provoacă 472.000 de decese premature în fiecare an.

Impactul climatic

Poluarea aerului este indisolubil legată de schimbările climatice. Deși rămân în atmosferă o perioadă de timp mult mai scurtă decât CO2, poluanții climatici de scurtă durată, cum ar fi metanul, carbonul negru și ozonul de la nivelul solului, au un impact excesiv asupra încălzirii globale. Reducerea acestora poate reduce viteza actuală de încălzire la jumătate. Și pentru că ozonul reduce creșterea plantelor și pădurilor, reduce și cantitatea de carbon care poate fi sechestrată - refuzând naturii cea mai elementară apărare.

Impact economic

Impactul aerului poluat asupra sănătății globale este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA - 4,8% din PIB-ul mondial. De asemenea, are consecințe negative asupra economiei, productivității și turismului. Afectează pierderea biodiversității, provoacă acidificarea ecosistemelor solului și lacurilor și reduce producția de păduri și culturi - amenințând securitatea alimentară.

Disparități

Poluarea afectează în mod disproporționat săracii; 90% din decesele legate de poluarea aerului au loc în țările cu venituri mici și medii. Densitatea populației, generarea deșeurilor și concentrarea traficului înseamnă că poluarea tinde să fie mai mare în zonele urbane în general. Dar, în timp ce jumătate din orașele cu venituri mari nu îndeplinesc standardele de calitate a aerului ale Organizației Mondiale a Sănătății, aproape toate țările cu venituri mici și medii nu le îndeplinesc - Asia de Sud, Africa de Sud-Sahariană de Vest și Asia de Est expuse la cele mai mari niveluri de PM2 .5.

În propriile case, aproximativ 3 miliarde de oameni folosesc combustibili impuri și aparate care poluează aerul, inhalând fum mortal, zi de zi. În ciuda progresului general, aceasta rămâne aproape exclusiv problema țărilor mai puțin dezvoltate. Tinerii și bătrânii sunt deosebit de vulnerabili. Pe lângă infecțiile și bolile respiratorii, expunerea la poluanți poate afecta creierul - provocând întârzieri în dezvoltare, probleme psihologice și comportamentale și chiar și un IQ mai mic la copii. Între timp, la persoanele în vârstă, poluarea aerului este asociată cu boala Alzheimer și Parkinson.

Angajamente globale

În mai mult de 155 de țări, un mediu sănătos este recunoscut ca un drept constituțional. Obligațiile legate de aerul curat sunt implicite în Declarația universală a drepturilor omului și în Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale.

Agenda 2030 urmărește Obiective de Dezvoltare Durabilă în vederea „a nu lăsa pe nimeni în urmă”, iar Acordul de la Paris impune părților să raporteze progresele lor în limitarea creșterii globale a temperaturii.

În ciuda acestor obiective ambițioase, 39% dintre oameni respiră încă aer poluat în propriile case și doar jumătate din populația urbană a lumii are acces convenabil la mijloacele de transport în comun.

Există încă mai multe investiții în combustibili fosili decât în activitățile climatice, iar anul trecut a fost al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată. Fără a reduce atât poluanții climatici de scurtă durată, cât și emisiile de CO2, pur și simplu nu există nici o modalitate în care lumea să își poată atinge obiectivul de 1,5 ° C.

Îmbunătățirea calității aerului este realizabilă și oferă numeroase beneficii umane și de mediu - atenuarea schimbărilor climatice, creșterea speranței de viață, îmbunătățirea sănătății și susținerea dezvoltării. Și țările care sunt în prezent cele mai expuse la PM2.5 au, de asemenea, cel mai mult de câștigat - ceea ce înseamnă că îmbunătățirea calității aerului este, de asemenea, o modalitate de a aborda inegalitatea globală.

Aproximativ 7 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor și infecțiilor legate de poluarea aerului - de peste cinci ori numărul de persoane care mor în urma coliziunilor rutiere. Poluarea aerului cauzează:

• 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică;
• 29% din decesele cauzate de cancerul pulmonar;
• 25% din decesele provocate de accident vascular cerebral;
• ·24% din decesele cauzate de cardiopatie ischemică.

Expunerea la poluarea aerului a fost, de asemenea, legată de o vulnerabilitate crescută la COVID-19. Eforturile conjugate a instituțiilor statului cât și a cetățenilor întru diminuarea poluării aerului, reglementarea sectorului transport și industrie ar avea un efect pozitiv și ar permite reducerea costurilor de sănătate direct influențate de calitatea aerului respirat.

Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:

- Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;

- Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;

- Transferul transfrontalier de noxe.

Cei mai importanți poluanți rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă. Gradul de poluare a spațiului aerian urban este mai mare față de cel rural pe motivul existenței în orașe a întreprinderilor industriale majore, obiectivelor termo-energetice și termice și traficului intens al transportului auto.

Principala sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, cota căruia constituie cca 88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian. Din aceste surse provin emisii în cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf, etc., în funcţie de diferiţi factori: calitatea combustibilului utilizat, starea tehnică a vehiculelor, numărul unităţilor de transport exploatat și termenul avansat de exploatare.

În Republica Moldova aerul poluat este al doilea factor de risc pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun, cauzând 12%, ce constituie circa 4700 din decese. Sursele cele mai importante de poluare sunt: pentru aerul înconjurător –  transportul auto, pentru cel interior – sistemele de încălzire pe bază de combustibil solid și fumatul. Riscurile sunt cauzate de concentrații ridicate de PM₁₀ și PM_2,5, NO₂, CO și Concentrația media anuală de NO2 în mun. Chișinău constituie 0,05 mg/m3, față de valoarea admisă de 0,04mg/m³, din această cauză populația este expusă unui risc sporit, comparativ cu alte localități, de boli respiratorii și boli ale sistemului sangvin. Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru, face apel la toată lumea, la guverne, la societatea civilă și persoane fizice, să ia măsuri pentru a reduce poluarea aerului și a aduce o schimbare în stilul de viață.