Noul tip de Coronavirus s-a răspândit rapid pe întreg Globul, schimbând radical viața tuturor oamenilor. Cu siguranță au fost afectate mai multe domenii cum ar fi economic, cultural, social, medical, dar un impact major, COVID – 19 lasă și pe starea psiho-emoțională a persoanelor. Astăzi vom vorbi despre emoțiile, sentimentele personalului medical, implicat în lupta împotriva pandemiei.

În aceste clipe grele pentru întreaga omenire, cei care pentru prima data se află față în față cu acest virus, au nevoie mai mult ca niciodată de ajutor și de susținere. În acest context, conform Ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr.368/2020, al.8), pct.3 Catedra de Psihiatrie, narcologie și Psihologie medicală și Catedra Management și Psihologie a USMF ”N. Testemițanu” asigură ”consultul conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice staționare și personalul din serviciile de urgență prespitalicească, care acordă asistență medicală pacienților suspecți sau diagnosticați cu COVID – 19, de către colaboratorii catedrei” în scopul reducerii stresului și arderii profesionale la locul de muncă pentru lucrătorii medicali de către echipele multidisciplinare de suport psiho-emoțional. Astfel, în lista echipelor menționate se include și psihologul IMSP SCR ”T.Moșneaga” , doctorul în psihologie și psihoterapeutul– Veronica Calancea.

Doamna Calancea este și președintele Asociației Balint din Moldova, care a organizat (online) în perioada 15-17 mai cea de-a cincea ediție a Conferinței Științifico-practice Naționale cu participare international ( România, SUA, Belgia, irlanda, Italia etc) tema principală fiind Profilaxia sindromului Burnout. Potrivit specialistului, acum mai mult ca oricând oamenii se confruntă cu o stare de Burnout, adica epuizare emoțională.

La moment, cel mai mult la psihoterapeut se adresează asistentele medicale, după care medicii din secțiile terapeutice, pentru ajutorul în relația cu colegii și/sau pacienții infectați sau izolați, spune Veronica Calancea. Majoritatea adresărilor la specialist sunt provocate de frică, atacuri de panică, dispoziție joasă, oboseală cronică/sindromul Burnout, tristețe, sentimentul de vinovăție.  În urma consultațiilor desfășurate online, cei care au avut nevoie de ajutor psihologic, învață metode pentru gestionarea stării de stres acut pe care le utilizează oricând e necesar, iar dacă continuă să repete metodele propuse pentru o perioadă mai mare de timp, în caz de situație stresantă vor trăi acel moment cu mai puține emoții negative.

Consultațiile la distanță sunt mai dificile, decât cele desfășurate în mod obișnuit, explică doamna Calancea: ”Eu încerc să ofer ajutor calitativ, în pofida modului de lucru (online). Uneori conexiunea e slabă sau interlocutorul oprește semnalul video, pentru a mă auzi mai bine, e mai dificil, întrucât am nevoie să văd emoțiile celor, cu care contactez. La fel este și atunci, când consult prin telefon”.

Pentru a trece cu brio această perioadă anevoioasă, Veronica Calancea a venit cu un șir de recomandări pentru medicii, asistentele medicale, infirmierele și toți colaboratorii din instituțiile spitalicești:

-          Planificaţi-vă pauze scurte pentru d-voastră pe parcursul zilei. Eficienţa d-voastră va crește dacă vă luaţi o pauză de 10 minute la două ore de muncă. Vă puteți planifica sarcinile astfel încât să aveţi aceste 10 minute pentru d-voastră.

-          La sfârşitul fiecărei zile, stabiliți-vă prioritățile pentru a doua zi. Fiţi realist/ă în legătură cu lista de priorităţi, analizaţi cât timp vă ia fiecare sarcină.

 Lista de sarcini NU este o listă de dorințe!

-          Formulaţi direct şi asertiv toate temerile sau întrebările legate de o sarcină a şefului sau coordonatorului d-voastră. Temerile sau îngrijorările legate de muncă se rezolvă numai la muncă.

- NU „duceţi” aceste gânduri în viaţa d-voastră personală. Dacă sesizaţi că o sarcină are un termen de realizare ireal comunicaţi imediat aceste temeri persoanei care v-a făcut responsabil pentru sarcină.

-          Reduceţi amânările şi începeţi dimineaţa cu minim 5 minute petrecute cu sarcina cea mai dificilă. Recompensaţi-vă după ce realizaţi sarcina dificilă.

-          Realizați un „timp/moment de tranziție” între muncă şi timpul personal.

-          După muncă, luaţi-vă un moment de pauză care să vă ajute să vă relaxați, să vă „dezactivați” de gândurile legate de muncă. O scurtă plimbare, muzica sau un moment la un ceai vă ajută să vă activaţi obiectivele personale cu rutina de după amiază sau de seară.

Vă dorim tuturor sănătate, răbdare și curaj! #TotulVaFiBine

foto: Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică