În era progresului tehnologic și al carenței forței de muncă cu care se confruntă Republica Moldova, este foarte importantă menținerea sănătății populației apte de muncă. Prioritar persoanele tinere îşi schimbă des serviciul și datorită acestui fapt au loc frecvent modificările condiţiilor de muncă. Schimbarea factorilor ocupaţionali deseori are efecte asupra sănătății persoanelor. Totodată şi tehnologiile învechite îşi lasă amprenta asupra activităţii profesionale a oamenilor. În acest context, autorităţile abilitate din Republica Moldova au elaborat legi, ce reglementează supravegherea sănătăţii angajaţilor expuşi la factori nocivi şi anume HOTĂRÎREA Nr. 1025 din  07.09.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii factorilor profesionali de risc.

Astfel, toţi cei care sunt expuşi riscului, sunt monitorizaţi medical şi le este stabilită aptitudinea de muncă pentru condițiile care le au la serviciu. Dacă cineva suspectă că patologia pe care o are este rezultatul activităţii la serviciu, acesta se poate adresa organelor competente, inclusiv la Centru Republican de Boli Profesionale la Spitalul Clinic Republican. Aici angajatul poate veni de sinestătător sau conform îndreptării medicale.

Persoana este examinată de doctor, iar ulterior se decide dacă salariatul mai poate activa în domeniul său ori nu. Rodica Ţabur, şef Centru Republican de Boli Profesionale a specificat că acest subiect se referă nu doar la persoanele cu un stagiu mare de lucru, ci şi la tinerii specialişti. „Tot mai multe persoane, inclusiv tineri utilizează calculatorul în procesul său de muncă. Dacă persoana lucrează la monitor mai mult de 20 de ore săptămânal, acesta este recunoscut ca factor ocupațional de risc, ceea ce poate duce la scăderea acuității vizuale”.

În scopul reglementării lucrului la monitor în anul 2016 a fost elaborată Hotărârea de Guvern Nr. 819 din 01.07.2016 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la monitor. Printre prevederile documentului se numără:

• monitorul nu trebuie să aibă strălucire reflectoare și reflexii;
• monitorul trebuie să se rotească și să basculeze liber pentru a fi adaptat necesităților lucrătorului;
• tastatura trebuie să fie orientabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită lucrătorului găsirea unei poziţii confortabile de lucru, prin care să evite oboseala din braţe sau mâini;
• spaţiul din faţa tastaturii trebuie să fie suficient pentru a asigura sprijinirea mâinilor şi a braţelor;
• scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să permită cu uşurinţă libertatea de mişcare şi o poziţie confortabilă etc.

Există însă şi alte categorii de persoane, care sunt supuşi factorilor nocivi. „Spre exemplu, foarte des la noi se adresează persoanele expuse vibraţiilor mecanice, ceea ce acţionează asupra sistemului musculo-scheletic, dar și sistemului nervos periferic. Apar dureri ale coloanei vertebrale, a articulaţiilor, amorțeli în mâini și picioare. Totodată, sunt persoane care prezintă patologii în rezultatul contactului cu pesticide și al altor substanțe chimice sau biologice de la locul de muncă”. Printre factorii nocivi se numără şi activităţile unde omul este supus zgomotului, cum ar fi ramurile industriilor. Aceşti angajaţi ar putea suferi de hipoacuzie.

Bolile apărute în rezultatul expunerii la factori ocupaționali sunt recunoscute ca boli profesionale. Rodica Ţabur a subliniat faptul că de cele mai multe ori, oamenii nu se adresează la centru, întrucât le este frică că în cazul depistării unei boli, îşi vor pierde serviciul. „Nu întotdeuna recunoașterea bolii profesionale înseamnă pierderea permanenta a capacității de muncă profesională și nici invaliditate. Sunt cazuri când angajatul este reprofilat și își continuă activitatea de muncă în alt domeniu. Dacă totuşi omul şi-a pierdut total capacitatea de muncă la serviciul său şi nu mai poate activa în altă parte, atunci el este despăgubit atât de către angajator, cât și de către organele competente ale statului. Este important de subliniat că nu orice patologie este recunoscută ca profesională. Lista bolilor care pot fi recunoscute ca profesionale, cât și modul de cercetare a bolilor profesionale sunt reglementate de HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 1282 din 29.11.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind modul de cercetare şi stabilire a diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională”.

”Una din cele mai mari bogății ale unui popor sunt oamenii. Sănătatea omului care muncește este o sarcină importantă a contemporaneității, dar și indicatorul de prosperitate al întreprinderii/companiei pentru care lucrează. Astfel, menținerea sănătății ocupaționale trebuie să fie prioritatea fiecărui angajator, dar și angajat” – a concluzionat Rodica Țabur, șef Centrul Republican de boli profesionale.