„Schimbă-ți povestea vieții! Hai să pornim dialogul”. Acesta este sloganul Zilei Mondiale împotriva suicidului, marcată anual pe 10 septembrie. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 700.000 de oameni mor prin sinucidere în fiecare an, iar această zi ne amintește că suicidul poate fi prevenit prin implicarea activă a comunității, a familiei și a instituțiilor. Tema din acest an pune accent pe colaborare și comunicare, oferind speranță celor care se simt singuri sau izolați.

Conform Programului Național privind sănătatea mintală pentru anii 2023-2027, aprobat de Hotărîrea Guvernului nr.971/2023, pe parcursul lunii septembrie (dar și pe ântreg anul 2024) în incinta IMSP SCR ”Timofei Moșneaga” doctorul în psihologie, psiholog clinician categoria superioară, Veronica Calancea și psihologul Svetlana Arnaut desfășoară diverse activități: psihodiagnosticul stărilor emoționale, convorbiri cu pacienții vizavi de starea lor psihoemoțională, depistarea stărilor anxios-depresive ca factori alarmanți, prevenirea actelor suicidale, aplicarea tehnicilor de intervenție psihologică cu elemente psihoterapeutice (inclusiv urmărirea evoluției pacientului și rezultatele demersului terapeutic) ; sevrajul - sprijinirea pacientului pentru a avea o viață independentă, măsurile profilactice în scopul prevenției și remiterii problemelor emoționale, cognitive și de comportament. 

Conform Planului de acțiuni menționat mai sus, sunt elaborate și distribuite pentru informarea populației următoarele pliante color: “ Consilierea psihologică - autocunoaștere și dezvoltare personală”, „Anxietatea – factor cu impact major în sănătatea mintală”, „Chestionar pentru determinarea nivelului de depresie”, „Asistența psihologică pacienților cu boli cronice renale în stadiul terminal”, “Ajutorul psihologic în stări depresive cu intenții suicidale și recuperarea socială a lor”.

Rogers și colab. (2001) au realizat un studiu pe 241 consilieri și s-a depistat că că 71% din ei lucrează cu persoane care au avut tentative de suicid și 28% din ei au avut cel puțin un client care s-a sinucis. Pentru medici, se spune ca tot la 6 ani un psihiatru pierde un pacient prin suicide. Ce se știe cu precizie este că suicidul este între a 8-11 cauză de deces în țările vestice și că la un suicid reușit îi coresepunde între 5 și 20 tentative de suicid. Conform experientei autorului, amenințările de suicid resprezintă între 20-25% din volumul total al persoanelor evaluate și a intervențiilor efectuate într- un program de intervenție în criză.

Nu există un model tipic al prezentării unui individ suicidar, fiecare individ exprimând în acest fel personalitatea subjacentă, modelul emoțional sau felul cum trăiește criza pe care o străbate. Înfățisările pe care un subiect suicidar le-ar putea lua ar fi:

• este trist, abătut, anxios, neliniștit;
• este emoțional, plânge, suspină, strigă, este agitat motor;
• este apatic, opozițional, nemișcat, refuză să vorbească;
• este mânios, iritabil, arțăgos, ostil, amenințător;
• este bizar, excentric, psihotic;
• este sub influența alcoolului/drogurilor și prezintă semne de intoxicație cu acestea;
• prezintă indici de comportament auto-mutilant (prezența de tăieturi sau altfel de răni recente sau mai vechi pe antebrațe sau alte părți ale corpului);
• se prezintă conform stării psiho-fiziologice de dupa o tentativa esuata de suicid (palid, obnubilat, transpirat, cu respiratie rapidă, slăbit, cu fizionomie anxioasa, etc.)

Comunicarea cu un individ suicidar

a. comunicarea față în față:

Aceasta etapă a comunicării se numește și etapa de angajare pentru că scopul este de a-l capacita pe subiect în angajarea responsabilității proprii pentru ceea ce gandește și pentru ceea ce vrea să schimbe.

Comunicarea verbala se stabileste prin inițierea unui dialog care să încurajeze subiectul să împărtășească sentimentele și preocupările sale. Sunt patru comandamente ale comunicării cu un individ suicidar: i) ascultă-l cu atenție, calm și căldură, ii) tratează-l cu respect și seriozitate, iii) empatizează cu emoțiile lui, acceptă-le și nu-l judeca și iv) exprimă grija, încrederea și capacitatea de a-l ajuta. În spatele oricărei narațiuni a unui subiect suicidar se ascund cele cinci sentimente care susțin ideația suicidară cărora le corespund gânduri automate specific:

Este important ca comunicarea cu subiectul suicidar să fie făcută într-o încăpare liniștită, separată, fără zgomote, intruziuni, apeluri telefonice, care să ofere izolarea, siguranța, comfortul și confidențialitatea de care are atâta nevoie subiectul. Protejează subiectul de la alții, precum membrii de familie, prieteni, poliție si de ziariști atunci când este cazul. Oferă un pahar cu apă și întreabă dacă dorește și altceva înainte de a comunica (să se spele, să mănânce, să folosească un WC, etc.). Există câteva gesturi și atitudini care reprezintă miezul comunicării și altele care trebuiesc imperios evitate.  

b. Comunicarea la telefon:

Contactul cu un subiect suicidar este un lucru foarte sensibil atunci cand se realizează la telefon. Primele momente ale comunicării sunt momentele critice pentru că de ele va depinde dacă subiectul va sta la telefon sau va închide telefonul.

Contrar a ceea ce se crede, indivizii cu ideație suicidară (autoraportarea de gânduri suicidare și de angajare într-un comportament legat de dorința de suicid) sunt în majoritatea cazurilor  dispuși să împărtășească aceste gânduri atunci când sunt întrebați în mod corespunzător și într-un context adecvat care să respecte confidențialitatea și sensibilitatea subiectului. În Republica Moldova în anul 2023 s-au înregistrat 281 cazuri de suicid la maturi. În țara noastră servicii de asistență medicală și reabilitare psihosocială pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt oferite în cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală.