În fiecare an, la 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT), subliniind riscurile asupra sănătății și alte riscuri asociate consumului de tutun și susținând politici eficiente de reducere a consumului de tutun sub orice formă. Campania din anul curent se va desfășura cu genericul ”Tutunul și sănătatea plămânilor” și se va axa pe sporirea gradului de conștientizare a publicului privind:

• impactul negativ pe care îl are tutunul asupra sănătății plămânilor: de la cancer - la bolile respiratorii cronice,
• rolul fundamental pe care îl joacă plămânii pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor.
• promovarea politicilor eficiente de reducere a consumului de tutun sub orice formă și implicarea părților interesate din mai multe sectoare în controlul tutunului.

Informații cheie despre consumul de tutun

• La nivel global, tutunul este responsabil de 8 milioane de decese anual, inclusiv un milion de decese cauzate de expunerea la fumul de tutun (fumatul pasiv). În fiecare 4 secunde moare un om din cauza consumului de tutun.
• Tutunul este periculos sub orice formă și toate produsele din tutun (țigări electronice, narghilea, tutunul care nu arde, etc.) afectează sănătatea plămânilor.
• Anual la nivel global decedează aproximativ 1,8 milioane de oameni din cauza cancerului pulmonar.
• Fumatul dublează riscul dezvoltării tuberculozei și crește numărul deceselor din cauza insuficienței respiratorii.
• Fumătorii riscă de 22 ori mai mult decât nefumătorii să dezvolte cancer de plămâni pe parcursul vieții.
• Copii expuși la fumul de tutun sunt mai predispuși să dezvolte astm bronhic și să sufere mai frecvent de accese severe de astm.
• Unul din 5 fumători va dezvolta bronșită cronică și/sau emfizem pulmonar pe parcursul vieții, provocând dificultăți de respirație agonizante.

În Republica Moldova consumul tutunului, expunerea la fumul de tutun şi al produselor conexe sunt factorii principali de risc pentru cel puţin şase boli cronice devastatoare cu o incidență globală în creștere lentă: bolile cardiace, cancerul (in deosebi cancerul pulmonar), bolile cerebrale, diabetul zaharat, bolile pulmonare distructive cronice, ateroscleroza.

Anual se înregistrează peste 5000 decese din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului (cca. 12% - 14% din totalul deceselor), inclusiv peste 60% din totalul cazurilor sunt decese premature, mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor.

Cancerul de plămâni. Fumul de tutun este responsabil pentru 2/3 din decesele cauzate de cancerul pulmonar la nivel global. Expunerea la fumul de tutun la locul de muncă și/sau la domiciliu crește riscul de apariție a cancerului pulmonar. Renunțarea la fumat poate reduce riscul de cancer pulmonar: care scade, la aproximativ jumătate, după 10 ani de renunțare la fumat.

Boala pulmonară obstructivă cronică. Fumul de tutun este cauza principală a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC), o condiție în care acumularea de mucus în plămâni are ca rezultat tuse dureroase și dificultăți de respirație. Riscul de a dezvolta BPOC este deosebit de ridicat în rândul persoanelor care încep să fumeze la o vârstă fragedă, deoarece fumul de tutun încetinește semnificativ dezvoltarea sistemului respirator. Tutunul exacerbează astmul, care limitează activitatea și contribuie la dizabilitate. Renunțarea la fumat este cel mai eficient tratament pentru încetinirea progresiei BPOC și ameliorarea simptomelor de astm.

Pe tot parcursul vieții. Copiii expuși la toxinele fumului de tutun încă din perioada intrauterină, prin fumatul matern sau prin expunerea la fumul din tutun, prezintă frecvent probleme de creștere și o funcție pulmonară redusă. Aceștia sunt expuși riscului de apariție a astmului bronhic, a pneumoniei, bronșitei și infecțiilor ale căilor respiratorii inferioare. La nivel global, aproximativ 165 mii de copii mor înainte de vârsta de 5 ani, din cauza infecțiilor căilor respiratorii inferioare provocate de fumatul pasiv. Cei care trăiesc până la maturitate continuă să sufere consecințele asupra sănătății, deoarece infecțiile căilor respiratorii inferioare în copilărie cresc semnificativ riscul de a dezvolta BPOC la vârsta adultă.

Tuberculoză. Tuberculoza (TB) dăunează plămânilor și reduce funcția pulmonară, care este exacerbată în continuare de fumul de tutun. TB activă, agravată de efectele nocive ale fumului de tutun crește substanțial riscul de dizabilitate și de deces din cauza insuficienței respiratorii.

Poluarea aerului. Fumul de tutun este o formă foarte periculoasă de poluare a aerului în interior: conține peste 7 000 de substanțe chimice, dintre care 69 sunt cunoscute că provoacă cancer. Deși fumul poate fi invizibil și inodor, acesta poate rămâne în aer timp de până la cinci ore, punând în pericol sănătatea persoanelor expuse.

Pe parcursul anului 2018 Agenția Națională pentru Sănătate Publică a efectuat 1471 controale de stat a unităților care comercializează produse din tutun. Din totalul de obiective supuse verificării la 623 din ele au fost depistate încălcări, în special ce țin de: publicitate și promovarea produselor de tutun – 21,7 %, prezența în comercializare a produselor din tutun fără avertismente de sănătate combinate – 10,0%, fumatul în locuri publice închise - 9,5%. De menționat că, încălcarea legislației cu cea mai înaltă rată de 58,7 % este vânzarea minorilor a produselor din tutun și a celor conexe.

Un rol important în combaterea fumatului a fost atribuit acordării asistenței de consiliere și tratament al persoanelor dependente de tutun. Astfel, în cadrul staționarului IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pe parcursul anului 2018 au fost acordate servicii  de  consiliere pentru renunțare  la fumat  pentru  468 de persoane, 305 persoane au primit tratament medicamentos a dependenței de tutun. De servicii de consiliere psihologică și terapie cognitiva comportamentală  au beneficiat 325 de persoane. Peste 3000 de fumători au beneficiat de asistență de consiliere privind renunțarea la fumat de la medicii narcologi din teritoriile administrative. Peste 156 mii de fumători au primit asistență de consiliere primară privind renunțarea la fumat de la medicii de familie.