Pe 22 martie în fiecare an, la nivel global se marchează Ziua Mondială a Apei (ZMA), în scopul de a fi luate măsuri pentru a aborda criza apei. Activitățile în cadrul Zilei Mondiale a Apei din anul curent se vor axa pe tematica „Valorificarea apei”. Ziua Mondială a Apei este despre ceea ce înseamnă apa pentru oameni, adevărata ei valoare și modul în care putem proteja mai bine această resursă vitală.

În acest context, menționăm că în IMSP SCR ”Timofei Moșneaga” se utilizează apă în cantități mari, pentru diferite proceduri medicale. Luând în considerație faptul că suntem instituție medicală preponderent chirurgicală, se întreprind toate măsurile pentru a păstra calitatea apei. Așadar, periodic se fac analize bacteriologice de apă, se pune accent pe instalarea filtrelor pentru apă. Astfel, se menține în siguranță mediul, calitatea apei în spital, iar pacienții și angajații sunt protejați.

Situația în Republica Moldova

       Sursele principale de apă potabilă în Republica Moldova sunt sondele arteziene şi rîurile Nistru şi Prut. Rezultatele rapoartelor probelor de laborator efectuate și analizate de către laboratoarele Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică din instituțiile subordonate relevă că ponderea probelor neconforme Normelor sanitare la parametrii chimici prelevate și examinate din sondele arteziene a  constituit în a. 2020 în medie 71 %, comparativ cu anul 2019- 65,9 % şi cu 72 % - anul 2018 (din totalul de 1025 probe, 759 au fost neconforme normelor sanitare, comparativ cu anul 2019, cînd din totalul de 669 probe, 674 au fost neconforme normelor sanitare), inclusiv după conţinutul de nitraţi - 4,7 % - 49 probe neconforme (anul 2019 – 1,3%, a. 2018-3,8% sau 11 probe neconforme normelor sanitare); cota –parte a probelor neconforme după  conţinutul de fluor în anul 2020 au fost de 29,4%,(în anul 2019 – 28% sau 275 probe neconforme, a.2018 – 30% sau 178 probe neconforme) şi conţinutul de  fier de –7,2% sau 78 probe neconforme.

       Valorificarea apei: cinci perspective diferite

1. Valorificarea surselor de apă - resurse naturale de apă și ecosisteme.

Toată apa este generată de ecosisteme. Și toată apa pe care o extragem pentru uz uman se întoarce în cele din urmă în mediu, împreună cu orice contaminanți pe care i-am adăugat.

Ciclul apei este cel mai important „serviciu al ecosistemului” nostru. Trebuie acordată o valoare mai mare protecției mediului, pentru a asigura o aprovizionare cu apă de bună calitate și pentru a crește rezistența la șocuri, cum ar fi inundațiile și seceta.

2. Valorificarea infrastructurii de apă - depozitare, tratare și aprovizionare.

Infrastructura de apă stochează și mută apă acolo unde este necesară și ajută la curățarea și restabilirea acesteia în natură după utilizarea umană. Acolo unde această infrastructură este inadecvată, dezvoltarea socio-economică este subminată și ecosistemele sunt periclitate.

Valorificările tipice ale infrastructurii de apă tind să subestimeze sau să nu includă costurile, în special costurile sociale și de mediu. Este dificil să recuperați toate costurile din tarife (cunoscute sub numele de recuperare completă a costurilor). În multe țări, doar o parte sau toate costurile operaționale sunt recuperate, iar investițiile de capital sunt acoperite din fonduri publice.

3. Valorificarea serviciilor de apă - apă potabilă, servicii de salubrizare și sănătate.

Rolul apei în gospodării, școli, locuri de muncă și unități de îngrijire a sănătății este esențial. În plus, serviciile de apă, salubritate și igienă - adaugă, de asemenea, valoare sub forma unei sănătăți mai bune, în special în contextul pandemiei COVID-19. Serviciile de aprovizionale cu apă sunt adesea subvenționate, chiar și în țările cu venituri mari. Cu toate acestea, subvențiile nețintite pot aduce beneficii persoanelor cu conexiuni de apă existente, mai degrabă decât îmbunătățirea situației pentru comunitățile sărace și defavorizate.

4. Valorificarea apei ca o contribuție în producție și activitate socio-economică - alimentație și agricultură, energie și industrie, afaceri și ocupare.

Agricultura plasează cea mai mare cerere pentru resursele globale de apă dulce și contribuie major la degradarea mediului. În ciuda faptului că este fundamentală pentru securitatea alimentară, apa din producția alimentară primește, în general, o valoare scăzută atunci când este valorificată pur prin lentila economică a valorii produse în raport cu apa utilizată. Multe dintre beneficiile mai largi - îmbunătățirea nutriției, generarea de venituri, adaptarea la schimbările climatice și reducerea migrației - nu se reflectă adesea în costul apei.

Pentru sectorul energiei, industriei și a afacerilor, amenințările legate de apă, cum ar fi lipsa apei, inundațiile și schimbările climatice, pot crește costurile suportate și pot perturba lanțurile de aprovizionare. Gestionarea necorespunzătoare a apei de către companii poate afecta ecosistemele și poate afecta reputația și vânzările acestora.

5. Valorificarea aspectelor socio-culturale ale apei - atribute recreative, culturale și spirituale.

Apa este o parte intrinsecă a fiecărei culturi, dar valorile pe care le atribuim acestor funcții sunt dificil de cuantificat sau articulat. Economia consideră adesea că apa este o resursă pentru utilizarea umană practică și acordă puțină sau deloc atenție valorii sale socio-culturale sau de mediu.

Este nevoie să înțelegem pe deplin valorile culturale din jurul apei prin implicarea unui grup mai divers de părți interesate în gestionarea resurselor de apă.

Fapte cheie la nivel global

• 90% din populația globală (6,8 miliarde de oameni) a folosit cel puțin o sursă de bază de apă potabilă, care reprezintă o sursă îmbunătățită de apă potabilă.
• 785 de milioane de oameni nu au nici măcar o sursă de bază de apă potabilă, inclusiv 144 de milioane de persoane care sunt dependente de apa de suprafață.
• La nivel global, cel puțin 2 miliarde de oameni folosesc o sursă de apă potabilă contaminată.
• Apa contaminată poate transmite boli precum diaree, holeră, dizenterie, febra tifoidă și poliomielită. Se estimează că apa potabilă contaminată provoacă 485 000 de decese de boli diareice în fiecare an.
• Până în 2025, jumătate din populația lumii va locui în zone cu o insuficiență de apă.
• În țările cel mai puțin dezvoltate, 22% din instituțiile de sănătate nu au un prestator de apă, 21% nu au servicii de salubrizare și 22% nu au servicii de gestionare a deșeurilor.