Ziua Mondială a auzului este un eveniment anual, ce se marchează pe 3 martie cu scopul de a crește conștientizarea cu privire la pierderea auzului și promovarea îngrijirii urechii la nivel comunitar și național din întreaga lume. Tema zilei din acest an este: ”Îngrijirea auzului pentru toți!”

În Republica Moldova  conform datelor statistice incidenţa prin bolile urechii și apofizei mastoide a constituit în 2019 –59,9 cazuri la 10 mii locuitori, 2018 – 56,0 cazuri la 10 mii locuitori.

Cauzele pierderii auzului și surdității

Cauze congenitale

Cauzele congenitale pot duce la pierderea auzului prezentă sau dobândită la scurt timp după naștere. Pierderea auzului poate fi cauzată de factori genetici ereditari și non-ereditari sau de anumite complicații în timpul sarcinii și nașterii, inclusiv:

• rubeolă maternă, sifilis sau anumite alte infecții în timpul sarcinii;

• greutate redusă la naștere;

• asfixie la naștere (lipsă de oxigen în momentul nașterii);

• utilizarea inadecvată a anumitor medicamente în timpul sarcinii;

• icter sever în perioada neonatală, care poate afecta nervul auditiv la un nou-născut.

Cauze  dobândite

Cauzele dobândite pot duce la pierderea auzului la orice vârstă, cum ar fi:

• boli infecțioase, inclusiv meningita, rujeola și oreionul;

• infecții cronice ale urechii;

• colectarea lichidului în ureche (otita medie);

• utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi cele utilizate în tratamentul infecțiilor neonatale, malariei, tuberculozei rezistente la medicamente și cancerelor;

• traumă a capului sau a urechii;

• zgomot excesiv, inclusiv zgomotul ocupațional, cum ar fi cel de la mașini și explozii;

• expunerea recreativă la sunete puternice, cum ar fi cea de la utilizarea dispozitivelor audio personale la volume mari și pentru perioade prelungite de timp și participarea regulată la concerte, cluburi de noapte, baruri și evenimente sportive;

• îmbătrânire, în special datorită degenerării celulelor senzoriale;

• ceară sau corpuri străine care blochează canalul urechii.

La copii, otita medie cronică este o cauză frecventă a pierderii auzului.

Impactul funcțional al pierderii auzului 

Unul dintre principalele efecte ale pierderii auzului este asupra capacității individului de a comunica cu ceilalți. Dezvoltarea limbajului vorbit este adesea întârziată la copiii cu pierderea auzului neadresată.

Pierderea auzului neadresată și bolile urechii, cum ar fi otita medie, pot avea un efect semnificativ advers asupra performanței academice a copiilor. De multe ori au rate crescute de eșec al clasei și o nevoie mai mare de asistență educațională.

Impact social și emoțional

Excluderea din comunicare poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, provocând sentimente de singurătate, izolare și frustrare, în special în rândul persoanelor în vârstă cu pierderea auzului.

Prevenire

În general, se sugerează că jumătate din toate cazurile de pierdere a auzului pot fi prevenite prin măsuri de sănătate publică.

La copiii sub 15 ani, 60% din pierderea auzului este atribuibilă unor cauze care pot fi prevenite. Această cifră este mai mare în țările cu venituri mici și medii (75%) comparativ cu țările cu venituri mari (49%). În general, cauzele prevenibile ale pierderii auzului în copilărie includ:

• Infecții precum oreion, rujeolă, rubeolă, meningită, infecții cu citomegalovirus și otită medie cronică (31%).

• Complicații la momentul nașterii, cum ar fi asfixia la naștere, greutatea redusă la naștere, prematuritatea și icterul (17%).

• Utilizarea medicamentelor ototoxice la mame (4%).

• Altele (8%)

Identificare și management

Detectarea precoce și intervenția sunt cruciale pentru a minimiza impactul pierderii de auz. La sugari și copii mici cu pierderi de auz, diagnosticul și intervențiile la timp pot îmbunătăți rezultatele lingvistice și educaționale.

Screeningul preșcolar, școlar și profesional pentru bolile urechii și pierderea auzului este un instrument eficient pentru identificarea timpurie și gestionarea pierderii auzului. Screening-ul se poate face folosind aplicația  mobilă pentru depistarea problemelor auditive (hearWHO app) - se adresează în primul rând persoanelor care sunt la risc de a dezvolta probleme cu auzul sau care manifestă deja simptome ce sugerează existența unor probleme auditive în fază incipientă. Această aplicație poate fi descărcată și utilizată de către adulți pentru a verifica și urmări auzul lor în mod regulat. Poate fi folosit și de către angajații din domeniul sănătății pentru screening-ul oamenilor din comunitate la testarea auzului, atunci când este indicat.

Persoanele cu pierderi de auz pot beneficia de utilizarea dispozitivelor auditive, cum ar fi aparate auditive, implanturi cochleare și alte dispozitive de asistare. De asemenea, pot beneficia de terapie logopedică, reabilitare fonică și alte servicii conexe. Cu toate acestea, producția globală de aparate auditive satisface mai puțin de 10% din nevoile globale și mai puțin de 3% din nevoile țărilor în curs de dezvoltare. Lipsa disponibilității serviciilor pentru montarea și întreținerea acestor dispozitive și lipsa bateriilor sunt, de asemenea, bariere în multe țări cu venituri mici.

Fapte cheie despre surditate și pierderea auzului

• Aproximativ 466 de milioane de oameni din întreaga lume au pierderea auzului invalidantă , dintre care 34 de milioane sunt copii.

• Se estimează că până în 2050 peste 900 de milioane de persoane vor avea pierderea auzului invalidantă.

• Pierderea auzului poate rezulta din cauze genetice, complicații la naștere, anumite boli infecțioase, infecții cronice ale urechii, utilizarea anumitor medicamente, expunerea la zgomot excesiv și îmbătrânire.

• 60% din pierderea auzului din copilărie se datorează unor cauze care pot fi prevenite.

• 1,1 miliarde de tineri (cu vârste cuprinse între 12 și 35 de ani) sunt expuși riscului de pierdere a auzului, din cauza expunerii la zgomot în mediile recreative.

• Pierderea auzului neadresat reprezintă un cost global anual de 750 miliarde USD. Intervențiile pentru prevenirea, identificarea și soluționarea pierderilor auditive sunt rentabile și pot aduce beneficii deosebite indivizilor.

• Persoanele cu hipoacuzie beneficiază de identificare timpurie; utilizarea aparatelor auditive, a implanturilor cohleare și a altor dispozitive de asistență; subtitrare și limbajul semnelor; și alte forme de sprijin educațional și social.

• Estimările actuale sugerează o diferență de 83% în necesitatea și utilizarea aparatului auditiv, doar 17% dintre cei care ar putea beneficia de utilizarea unui aparat auditiv folosesc de fapt unul.

     Răspunsul OMS

OMS asistă statele membre în dezvoltarea de programe pentru îngrijirea urechii și a auzului care sunt integrate în sistemul primar de îngrijire a sănătății din țară. Activitatea OMS include:

• Sprijin tehnic acordat statelor membre în elaborarea și implementarea planurilor naționale de asistență auditivă;

• furnizarea de resurse tehnice și ghiduri pentru instruirea lucrătorilor din domeniul sănătății cu privire la îngrijirea auzului;

• elaborarea și diseminarea recomandărilor pentru a aborda principalele cauze prevenibile ale pierderii auzului;

• desfășurarea activităților de advocacy pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la prevalența, cauzele și impactul pierderii auzului, precum și oportunitățile de prevenire, identificare și gestionare;

• dezvoltarea și diseminarea instrumentelor bazate pe dovezi pentru advocacy eficient;

• promovarea Zilei Mondiale a auzului ca eveniment anual de advocacy;

• construirea de parteneriate pentru a dezvolta programe puternice de îngrijire a auzului, inclusiv inițiative pentru aparate auditive la prețuri accesibile, implanturi cohleare și servicii;

• strângerea de date privind surditatea și pierderea auzului pentru a demonstra amploarea și impactul problemei;

• lansarea și promovarea standardului global OMS-ITU pentru sistemele și dispozitivele audio personale;

• creșterea gradului de conștientizare cu privire la auz sigur pentru a reduce riscul pierderii auzului provocat de zgomotul recreativ prin  inițiativa  OMS„Auz în siguranță”;

• promovarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități, inclusiv a persoanelor cu hipoacuzie și surditate, de exemplu, prin rețele și programe de reabilitare bazate pe comunitate.

Câteva strategii simple de prevenire a pierderii auzului includ:

• Imunizarea copiilor împotriva bolilor copilăriei, inclusiv rujeolă, meningită, rubeolă și oreion;

• Imunizarea fetelor adolescente și a femeilor în vârstă de reproducere împotriva rubeolei înainte de sarcină;

• prevenirea infecțiilor cu citomegalovirus la mamele în așteptare printr-o igienă bună; screening pentru tratamentul sifilisului și a altor infecții la gravide;

• consolidarea programelor de sănătate maternă și copilului, inclusiv promovarea nașterii în siguranță;

Practicile sănătoase de îngrijire a urechilor sunt următoarele;

• reducerea expunerii (atât profesională, cât și recreativă) la sunete puternice prin conștientizarea riscurilor;

• dezvoltarea și aplicarea legislației relevante;

• încurajarea persoanelor fizice să utilizeze dispozitive personale de protecție, cum ar fi dopuri de urechi și căști care anulează zgomotul.

• screening la copii pentru otită medie, urmată de intervenții medicale sau chirurgicale adecvate;

• evitarea utilizării anumitor medicamente care pot fi dăunătoare auzului, cu excepția cazului în care este prescris și monitorizat de un medic calificat;

• implementarea standardului global al OMS pentru sisteme și dispozitive audio personale. Acest lucru poate fi făcut de către guverne și producătorii de smartphone-uri și playere MP3. Dacă se respectă, standardul ar putea ajuta la prevenirea pierderii auzului din cauza practicilor de ascultare care sunt dăunătoare auzului;

• educarea tinerilor și a populației în general cu privire la pierderea auzului, cauzele acesteia, prevenirea și identificarea.