Tema anului: „Acces la servicii – sănătatea mintală în situații de catastrofă și urgență”

Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată anual la 10 octombrie, reprezintă un apel global la conștientizare, solidaritate și acțiune în sprijinul celor care se confruntă cu probleme psihice sau emoționale.

În 2025, tema aleasă de Organizația Mondială a Sănătății este „Acces la servicii – sănătatea mintală în situații de catastrofă și urgență”, un subiect de actualitate care pune accent pe necesitatea ca serviciile de sănătate mintală să fie disponibile, accesibile și integrate în răspunsul comunitar la situațiile critice — fie ele dezastre naturale, pandemii, conflicte sau traume colective.

Așa cum afirma Hans Selye, părintele conceptului de stres:

„Stresul este încercarea minții și corpului nostru de a se adapta la o situație în schimbare printr-un răspuns care implică sistemul nervos, sistemul circulator, sistemul imunitar și multe alte organe.”

Expunerea prelungită la stres sau incapacitatea de a gestiona simptomele timpurii poate conduce la dereglări psihice, fizice și comportamentale, afectând capacitatea de regenerare, de concentrare și de revenire la echilibrul emoțional.

Pe plan fizic:

• dureri de cap, tensiune musculară;
• oboseală constantă, lipsă de relaxare;
• indigestie, palpitații, dificultăți respiratorii;
• greață, transpirație excesivă, iritații ale pielii;
• constipație sau diaree;
• scădere ori creștere bruscă în greutate;
• susceptibilitate crescută la infecții minore.

Pe plan emoțional:

• nervozitate, iritabilitate, anxietate;
• sentiment de insecuritate, tristețe, lipsă de motivație;
• sensibilitate la critici, suspiciune, depresie;
• pierderea încrederii în sine, alienare, lipsa satisfacției;
• îngrijorare fără motiv, lipsa simțului umorului.

Pe plan intelectual:

• dificultăți în luarea deciziilor;
• tulburări de memorie și concentrare;
• insomnii, gândire negativă persistentă;
• tendința de a lua decizii pripite;
• lipsă de ordine și coerență în gândire.

La nivel comportamental:

• neliniște, agitație, scăderea sociabilității;
• pierderea apetitului sau, dimpotrivă, supraalimentare;
• creșterea consumului de alcool, cafea sau tutun;
• insomnie, abuz verbal, agresivitate;
• productivitate redusă, absenteism, risc crescut de accidente;
• bâlbâială, tremur al vocii.

Reacții fiziologice și psihologice la stres

Sistemul scheleto-muscular: tensiune musculară, ticuri, senzație de lipsă de aer.
Sistemul cardiovascular: tahicardie, aritmii, hipertensiune arterială.
Sistemul gastro-intestinal: scăderea apetitului sau mâncat excesiv.
Sistemul neuro-endocrin: insomnii, creșterea nivelului de colesterol și acizi grași.
Sistemul imun: scăderea rezistenței la infecții.
Sistemul dermal: reacții cutanate, transpirație excesivă.

Reacții comportamentale:

• scăderea performanței;
• pasivitate, absenteism;
• intoleranță, reacții de tip „totul sau nimic”;
• utilizarea excesivă a substanțelor stimulante;
• în cazuri grave – idei suicidare.

Reacții cognitive:

• deteriorarea memoriei de scurtă și lungă durată;
• scăderea capacității de concentrare și planificare;
• gândire obsesivă, irațională, negativă.

Reacții emoționale:

• frustrare, anxietate, neliniște, vinovăție;
• tensiune, nervozitate, ostilitate, depresie;
• alienare, demoralizare, insatisfacție.

Tehnici de diminuare a stresului

Pentru a menține calmul și luciditatea în situații critice, specialiștii recomandă:

1. Spălarea feței cu apă rece.
2. Masarea zonelor tensionate timp de 10 secunde.
3. Zece respirații profunde, lente.
4. Mișcare ușoară – mers, alergare, agitarea brațelor.
5. Vorbirea lentă și conștientă.
6. Hidratarea – un pahar cu apă rece.
7. Pauze regulate, cu sprijinul spetezei scaunului.
8. Redirecționarea atenției către un obiect neutru.
9. Ascultarea unei muzici calmante.
10. Exprimarea emoțiilor prin desen – apoi distrugerea simbolică a desenului.
11. Reamintirea legăturilor afective: gândul la familie, prieteni, persoane dragi.

Exercițiu recomandat: „Respirația abdominală”

Stând în picioare, inspirați lent pe durata a patru timpi, umflând abdomenul (nu toracele). Rețineți respirația patru secunde, apoi expirați treptat în șase timpi, contractând abdomenul. Faceți o pauză scurtă și repetați ciclul de patru ori.
Respirați și expirați doar pe nas, imaginându-vă că aveți în față o pană care nu trebuie să se miște.

Strategii eficiente de coping

• discutarea dificultăților cu persoane de încredere;
• planificarea eficientă a timpului;
• reevaluarea situațiilor dintr-o perspectivă pozitivă;
• utilizarea umorului;
• alternarea muncii cu momente de odihnă și relaxare;
• exerciții fizice regulate;
• activități plăcute cel puțin o dată pe săptămână;
• rezervarea zilnică a unui moment de liniște.

Strategii neeficiente de coping

• fumatul;
• consumul excesiv de alcool, cafea, sedative;
• mâncatul compulsiv;
• izolarea socială;
• interiorizarea furiei;
• suprasolicitarea prin muncă;
• refuzul sprijinului emoțional.

Concluzie

Sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică. În perioadele de stres intens, abilitatea de a recunoaște simptomele, de a respira conștient, de a comunica și de a cere ajutor reprezintă pași esențiali spre recuperare și echilibru.

IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” se alătură campaniei internaționale dedicate Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, încurajând fiecare persoană să acorde atenție propriei stări emoționale, să practice tehnici de relaxare și să solicite sprijin de specialitate atunci când este nevoie.

Pentru că sănătatea mintală înseamnă echilibru, empatie și reziliență – atât pentru individ, cât și pentru întreaga societate.