Ziua Mondială de combatere a Malariei este marcată anual la data de 25 aprilie. În acest an evenimentul se va desfășura cu genericul ”Atingerea obiectivului zero malarie”.

Malaria, boală provocată de plasmodiul malaric și tranmisă prin mușcătura de țânțar Anopheles, care poate fi prevenită şi tratată, continuă să aibă un impact devastator asupra sănătății şi bunăstării oamenilor din întreaga lume. Din 2000, eforturile globale de combatere a malariei au dus la evitarea a milioane de cazuri și decese - dovada că progresul este posibil. Multe țări cu o povară scăzută a bolii s-au orientat rapid spre obiectivul „zero malariaˮ.

Povara bolii:

• Conform celui mai recent Raport mondial privind malaria, publicat la 30 noiembrie 2020, au existat 229 milioane de cazuri de malarie în 2019, în comparație cu 228 milioane de cazuri în 2018.
•  Numărul estimat de decese cauzate de malarie a fost de 409.000 în 2019, comparativ cu 411.000 la nivel mondial în 2018.
• Copiii sub 5 ani sunt cel mai vulnerabil grup afectat de malarie; în 2019, au reprezentat 67% (274.000) din totalul deceselor cauzate de malarie la nivel mondial.
• Regiunea Africană a OMS poartă o parte disproporționată din povara globală a malariei. În 2019, regiunea a reprezentat 94% din cazurile și decesele de malarie.
• Aproximativ 3% din cazurile de malarie în 2019 au fost raportate în regiunea OMS din Asia de Sud-Est și 2% în regiunea OMS pentru Mediterana de Est. Regiunea OMS a Pacificului de Vest și Regiunea OMS a Americii au reprezentat fiecare mai puțin de 1% din toate cazurile.
• Finanțarea totală pentru combaterea și eliminarea malariei în 2019 s-a ridicat la aproximativ 3 miliarde USD. Contribuțiile guvernelor din țările endemice s-au ridicat la 900 milioane USD, reprezentând 31% din totalul finanțării.

De menționat că în fața unei amenințări duale de rezistență la medicamente antimalarice și COVID-19, la nivel global, rețeaua de eliminare se extinde și mai multe țări se îndreaptă spre obiectivul zero al malariei. În 2019, 27 de țări au raportat mai puțin de 100 de cazuri indigene, în creștere față de 6 în 2000. 21 de țări au raportat cel puțin 3 ani consecutivi zero cazuri de malarie indigenă. 10 dintre aceste țări au fost certificate de către OMS ca libere de malarie: Emiratele Arabe Unite (2007), Maroc (2010), Turkmenistan (2010), Armenia (2011), Kârgâzstan (2016), Sri Lanka (2016), Uzbekistan (2018), Paraguay (2018), Argentina (2019) și Algeria (2019). China, o țară care în anii 1940 a raportat anual peste 30 de milioane de cazuri de malarie, a înregistrat zero cazuri indigene în 2016 și a rămas la zero până în prezent, solicitând de la OMS certificarea fără malarie în 2020. În februarie 2021, El Salvador a devenit prima țară din America Centrală care a fost certificată fără malarie de OMS după 50 de ani de angajament constant al guvernului și al poporului său de a pune capăt bolii.

Aşezarea geografică şi condiţiile climaterice plasează Republica Moldova printre ţările cu risc sporit pentru această invazie. Monitorizarea populațiilor de culicide în ecosistemele țării pe parcursul a. 2019 au identificat 9 specii dintre care 6 sunt vectori importanți ai unor agenți patogeni, inclusiv și plasmodiului malaric. Astfel, prezența vectorului specifici pe teritoriul țării prezintă un risc sporit pentru sănătatea publică prin faptul că poate transmite agentul cauzal al malariei. Acest fapt a devenit deosebit de important pe fondalul fenomenului de migrație intensă a cetățenilor republicii, inclusiv și în zonele endemice la malarie. În prezența vectorului (țânțarii) acest fapt pune în pericol statutul de țară liberă de malarie. În anii 2018-2020 în republică s-au înregistrat 1, 3 și respectiv 2 cazuri de malarie, toate fiind de import.

Programul global pentru combaterea malariei coordonează eforturile globale ale OMS de a controla și eradica malaria prin:

• stabilirea, diseminarea și promovarea adoptării de norme, standarde, politici, strategii tehnice și orientări bazate pe dovezi științifice;

• efectuarea unei evaluări independente a progresului global;

• dezvoltarea de abordări pentru fortificarea capacităților, consolidarea sistemelor de supraveghere;

• identificarea lacunelor în controlul și eliminarea malariei, precum și a noilor domenii de acțiune.

Programul este susținut și consiliat de Comitetul consultativ privind politicile de combatere a malariei (MPAC), un grup de experți la nivel mondial în domeniul malariei. Mandatul MPAC este de a oferi recomandări strategice și asistență tehnică și se extinde în toate aspectele legate de controlul și eliminarea malariei printr-un proces transparent, flexibil și credibil de elaborare a politicilor.

Este important ca fiecare să ia aminte că:

- malaria este o boală parazitară periculoasă pentru viaţă, cu transmitere prin înţepătura ţânţarilor infectaţi;

- călătorii, din regiunea europeană, cu destinaţia ţări endemice la malaria, necesită administrarea tratamentului profilactic;

- manifestările clinice, caracteristice malariei, pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în ţara endemică şi în decurs de până la doi ani după părăsirea acesteia;

- boala poate fi preântâmpinată şi tratată;

- în caz dacă suspectaţi primele semne de boală – solicitaţi asistenţă medicală.