Home / Servicii / Spitalicești / Departamentul Chirurgie cardiovasculară și toracică / Chirurgia viciilor cardiace dobândite cu reabilitare cardiologică
Şef secţie – Sergiu Barnaciuc, medic cardiochirurg categorie superioară
Asistenta superioara – Ala Bojinov
Istoria cardiochirurgiei în Moldova începe în anul 1957 odată cu primele intervenţii chirurgicale pe inimă, fiind efectuate 2 rezecţii de pericard cu rezultate pozitive la Catedra de Chirurgie Facultativă, Secţia Chirurgie Toracică .
Prima cimisurotomie mitrală digitală în stenoza mitrală reumatică, îndeplinită profesional şi cu succes, îi aparţine şefului catedrei de chirurgie facultativă, profesorului Anestiadi N., care a fost efectuată la 20 noiembrie 1961. Pe parcursul anilor 1961 – 1963, distinsul profesor cu elevii săi a mai efectuat cu succes încă 9 operaţii de acelaşi gen.
Acest lucru a demonstrat lumii medicale din Moldova necesitatea înfiinţării în baza Spitalului Clinic Republican a unei secţii specializate de chirurgie cardiovasculară.
La 2 februarie 1964, pe spaţiul fostei secţii de neurologie a SCR a fost deschisă Secţia chirurgie cardiovasculară cu 25 de paturi staţionare. A fost amenajată o sală de operaţie şi servicii auxiliare: cabinet de angiografie şi cateterism cardiac, un salon cu un singur pat de terapie intensivă.
În secţie se operau pacienţii cu stenoză mitrală şi aortică de origine reumatismală, pericardite constrictive, coarctaţie de aortă, canal arterial persistent, miastenii ş.a.Din 1976 s-au implementat primele operaţii de implantare permanentă a cardiostimulatoarelor.
Odată cu transferarea serviciului cardiovascular în noul edificiu al SCR (a.1977), chirurgia cardiacă a devenit secţie separată. Şeful Secţiei Chirurgia Viciilor Cardiace Dobîndite, pînă în anul 1994, a fost medicul cardiochirurg de categorie superioară Victor M. Pascariuc, care împreună cu şeful catedrei de chirurgie facultativă a ISMC, docentul Boris F. Golea, a pus bazele formării colectivului de medici şi asistente medicale, care au implementat experimental şi clinic operaţiile pe cord în condiţii de CEC. Pe parcursul anilor 1975 – 1979 s-au efectuat şi finalizat o serie de operaţii experimenatle pentru implementarea cît mai rapidă a operaţiilor cu circulaţie extracorporală în clinică. În Moldova, primele 3 operaţii pe cord deschis în condiţii de CEC au fost efectuate în ianuarie 1980, iar între anii 1980-1987, efectuate cu succes încă 90 de operaţii de acest gen
Din anul 1994 și pînă în 2020 secția de chirurgie a VCD a fost condusă de medicul cardiochirurg,doctor în medicină Gheorghe Manolache,care înpreună cu colegii săi , a contribuit la marirea numărului de operații in condiții de CEC și la formarea tinerilor specialiști.
Din 2020 și pînă în prezent șef a secției este Sergiu Barnaciuc.
Secţia activează în cadrul Spitalului Clinic Republican, fiind amplasată în blocul somatic la etajul 13, cu o capacitate de 30 de paturi staţionare,25 chirurgicale și 5 paturi reabilitare cardiologică, şi un colectiv de medici şi asistente medicale de un înalt profesionalism, efectuînd anual peste 600 de operaţii dintre care peste 400 pe cord deschis în condiţii de CEC.
Se efectuează un spectru larg de intervenţii în:
• valvulopatiile cardiace de origine reumatică, ischemică, degenerativ-mixomatoasă, endocardita infecţioasă etc. cu substituire de valvă sau operaţii plastice reconstructive fiind operate prin metode clasice atît și prin medode miniinvazive
• cardiopatia ischemică și complicațiile infarctului miocardic
• By-pass aortocoronarian;
• Anevrismul cardiac:
• Tumorile cardiace;
• Patoliogia vaselor magistrale ca anevrismul şi disecţia de aortă.
• Patologia pericardului
• Au fost implimentate și cu succes folosite tehnicile operațiilor miniinvazive .
Principala realizare constă în conștientizarea de către întregul colectiv a faptului că, incontestabil, cardiochirurgia este o specialitate care presupune lucrul exclusiv în echipă, iar acțiunile fiecărui membru al echipei au, în egală măsură, o importanță decisivă pentru obținerea rezultatului final dorit.
O operație pe cord (pe inimă) este o intervenție chirurgicală majoră, menită să restabilească funcția normală a inimii, să îmbunătățească fluxul de sânge și să ofere o calitate superioară a vieții. Decizia de a efectua o astfel de procedură este luată întotdeauna de o echipă multidisciplinară formată din chirurg cardiovascular, cardiolog, imagist, anesteziolog etc, evaluând atent ca beneficiile să depășească riscurile.
1. Principalele tipuri de operații pe cord
• Bypass coronarian (CABG): Este utilizat în cazul bolilor coronariene severe. Chirurgul creează o „cale de ocolire” (folosind un fragment de venă sau arteră din altă zonă a corpului) în jurul arterelor blocate, pentru a restabili alimentarea cu sânge a mușchiului cardiac.
• Chirurgia valvulară: Constă în repararea sau înlocuirea (protezarea) valvelor cardiace (aortică, mitrală etc.) care nu se mai deschid sau nu se mai închid corect. Se folosesc proteze biologice sau mecanice.
• Corectarea defectelor congenitale: Intervenții pentru anomalii ale structurii inimii prezente încă de la naștere.
• Chirurgia aortei: Repararea anevrismelor sau a rupturilor de aortă.
2. Metode de abordare chirurgicală
• Pe cord deschis (clasică): Implică deschiderea cutiei toracice printr-o incizie la nivelul sternului. De cele mai multe ori, inima este oprită temporar, iar funcția de pompare a sângelui și oxigenare este preluată de un aparat inimă-plămân (circulație extracorporală). În anumite cazuri de bypass, operația se poate face și pe „cord bătând” (fără oprirea inimii).
• Minim invazivă: Accesul la inimă se face prin incizii mici (4-8 cm) între coaste sau prin cateterism transfemural (de exemplu, procedura TAVI). Această metodă oferă avantaje precum dureri postoperatorii reduse, risc mai mic de infecție și o recuperare mult mai rapidă, dar nu este aplicabilă tuturor pacienților.
3. Etapele prin care trece pacientul
🔹Pregătirea preoperatorie
Înainte de operație, pacientul este supus unui set amănunțit de investigații pentru a evalua starea generală de sănătate (inclusiv a rinichilor, ficatului și plămânilor):
• Analize complete de sânge, electrocardiogramă (EKG), radiografie toracică.
• Ecocardiografie și ecografie Doppler, cateterism cardiac sau coronarografie, tomografie computerizată sau rezonanța magneto nucleară.
• Ajustarea tratamentului medicamentos curent (de exemplu, oprirea anticoagulantelor sau a anumitor antidiabetice cu câteva zile înainte, conform indicațiilor medicului).
🔹Perioada imediat postoperatorie (În spital)
• Terapia Intensivă (ATI): Primele 1–2 zile sunt petrecute în secția de terapie intensivă, unde pacientul este monitorizat continuu . Inițial va exista un tub de intubație pentru respirație, care va fi îndepărtat pe măsură ce pacientul se trezește complet. Postoperator sunt montate tuburi de drenaj și electrod pentru stimulare cardiacă.
• Secția de chirurgie: După stabilizare, pacientul este transferat în salonul standard pentru încă 7-10 zile. Aici reîncepe treptat mobilizarea, exercițiile de respirație și alimentația ușoară.
🔹Recuperarea la domiciliu (Acasă)
Vindecarea completă este un proces gradual și durează în medie 6 până la 8 săptămâni pentru chirurgia clasică.
• Protejarea sternului: În primele 6–8 săptămâni, oasele toracelui se sudează. Pacientul trebuie să evite ridicarea de greutăți (mai mari de 2-3 kg), mișcările bruște de brațe și condusul autovehiculelor.
• Managementul durerii și îngrijirea plăgii: Este normal să apară disconfort la nivelul pieptului, umerilor sau spatelui. Se vor administra analgezicele prescrise. Zona inciziei trebuie menținută curată și uscată.
• Activitatea fizică: Mersul pe jos zilnic este cel mai bun exercițiu. Efortul trebuie crescut treptat, fără a ajunge la epuizare. Programul de reabilitare cardiovasculară ghidat de specialiști este extrem de benefic.
• Stilul de viață: Este obligatorie adoptarea unei diete hiposodice (sărace în sare) și hipolipidice (sărace în grăsimi), renunțarea definitivă la fumat și controlul strict al tensiunii arteriale, glicemiei și greutății.
4. Când trebuie contactat urgent medicul?
Pacientul sau familia trebuie să ia legătura imediat cu echipa medicală în caz de:
• Febră sau frisoane.
• Înroșire, umflare, căldură locală sau secreții la nivelul operației.
• Dificultăți de respirație (dispnee) care apar la efort minim sau în repaus.
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (palpitații).
• Luare bruscă în greutate (peste 1-2 kg în 24-48h), care poate indica retenție de lichide.
