Home / Servicii / Spitalicești / Departamentul Chirurgie / Endoscopie
Șef Secție – Roman Bodrug
Asistenta medicală superioară – Maria Anton
Medicina modernă este de neconceput fără serviciul endoscopic și ultrasonografic. Zicala – ”Mai bine odată să vezi decât de o sută de ori să auzi (sau să pipăi)” vorbește foarte elocvent despre locul și aportul endoscopiei și ultrasonografiei în diagnosticul de înaltă precizie a diverselor maladii.
Dezvoltarea vertiginoasă a chirurgiei minim invazive și a manoperelor invazive ghidate ultrasonografic reconfirmă acest compartiment al medicinii moderne prestabilind o aplicare mult mai largă pe viitor.
Spitalul Clinic Republican a stat la baza formării serviciului endoscopic în Republica Moldova. Primul cabinet endoscopic autohton a fost deschis oficial în 1978 în incinta Spitalului Clinic Republican datorită insistenței și devotamentului inestimabil al dlui Doctor in Medicina V. Guţu, încurajat și susținut de medicul șef T. Moşneaga. Tot grație acestui tandem – V. Guţu, T. Moşneaga în 1979 a fost fondat Serviciul de diagnosticare prin ultrasonografie.
Această colaborare a jucat un rol imens în stabilirea endoscopiei și ultrasonografiei din cadrul Spitalului Clinic Republican contribuind totodată și la implementarea acestor activități in cadrul instituțiilor curative-practice din Republică Moldova. Datorita acestora a fost perceput si serviciul Aviasan care si in ziua de astăzi activează cu succes, medicii secției consultând cele mai complexe cazuri din toata Republica Moldova cu deplasări spre pacient in caz de necesitate.
Actualmente, în incinta Spitalului Clinic Republican secția de endoscopie și ultrasonografie reprezintă un serviciu bine format, completat cu specialiști calificați și aparataj de performant de ultima generație.
Endoscopia diagnostică:
• Endoscopie Digestiva Superioara(EDS)
• Endoscopie Digestiva Inferioara(EDI)
• Duodenoscopia;
Endoscopia intervenţională:
• hemostaza endoscopică (LEVE, hemostaza prin injectare, clipare, diatermocoagulare,ARGON-plasma coagulare);
• înlăturarea corpilor străini ai tractului digestiv;
• polipectomie, mucozectomie;
• instalarea sondelor pentru nutriţie enterală;
• aplicarea gastrostomelor, enterostomelor;
• dilatarea şi protezarea stricturilior esofagiene,dudenale, colonice;
• colecistectomie laparoscopică;
• ERCP(CPGRE) diagnostică şi intervenţională: papilosfincterotomie, litextracţie şi protezarea arborelui biliar la diferite nivele.
Ultrasonografia diagnostică:
• organelor abdominale (ficat, splină, pancreas, vezica biliară, arborele biliar, vasele sistemului portal;
• sistemul urogenital (rinichi,vezica urinară, prostata-transrectal, uterul şi anexele);
• glanda tiroidă.
Ultrasonografia de performanta:
Diagnostică intervenţională
• biopsie ţintită din toate organele admisibile ultrsonografic.
Diagnostico – curativă
• puncţii şi drenări de formaţiuni lichidiene şi cavitare;
• puncţia, drenarea şi protezarea transcutan-transhepatice a arborelui biliar;
• sclerozarea formaţiunilor de volum şi chistice.
Endoscopia diagnostică:
• Video-endoscopia cavitară în lumina albă cu rezoluţie HD
• Video-endoscopia cavitara HD cu prelucrare digitala a informaţiei căpătate
• Video-endoscopia cavitară banda îngustă (NBI)
• Video-endoscopia cavitară cu iluminare în diferit spectru(IRI)
• Video-endoscopia cavitară cu endosonografie
• Video-endoscopia cavitară
Endoscopia interventional – curativă :
• distrucţia tumorilor benigne şi maligne a tractului digestiv cu argon-plasma
• hemostaza în hemoragiile digestive cu argon-plasma
Ultrasonografia diagnostică:
• elastografia organelor parenchimatoase
Endoscopia digestiva superioara (EDS) este un o procedura care permite vizualizarea mucoasei de la nivelul esofagului, stomacului si primei porțiuni a intestinului subțire (duodenul).
Aceasta analiza permite formularea diagnosticului si ajuta la inițierea tratamentului. EDS este cea mai buna metoda de a depista inflamația, ulcerul, tumorile sau alte leziuni la nivelul tubului digestiv superior. De asemenea prin intermediul EDS se pot efectua proceduri terapeutice atunci când este cazul (ex. dilatări, tratamentul hemoragiilor).
Endoscopul este un tub lung, subțire si flexibil ce conține la un capăt o mica camera video si o sursa de lumina. Imaginile de la nivelul tubului digestiv sunt preluate cu ajutorul camerei si proiectate pe un monitor (ecran) unde sunt analizate de medic. De asemenea, ele pot fi înregistrate si tipărite.
Indicații ale procedurii:
• Simptome digestive superioare persistente(arsuri,greață,durere epigastrică)
• Sindrom clinic ulceros fără modificări radiologice
• Ulcer gastric-pentru diagnostic și monitorizare post-tratament
• Suspiciuni de tumoră esofagiană/gastrică/duodenală
• Hemoragie digestivă superioară
• Anemie de cauză neprecizată (inclusiv anemia Biermer)
• Boala de reflux gastroesofagian
• Stenoze,polip gastrici
• Monitorizare pacienților cu stomac operat sau cu factori de risc ancologic(rude de gradul I cu cancer gastric,polipoze etc.)
• Evaluarea varicelor esofagiene la pacienții cu ciroză hepatica
Cum va pregătiți pentru endoscopia digestiva superioara?
Pregătirea pentru endoscopie:
– nu aveți voie sa mâncați sau sa beți minim 6 ore, preferabil 12 ore înaintea analizei (stomacul trebuie sa fie gol);
Va rugam sa informați medicul dacă:
• aveți alergii, afecțiuni pulmonare sau cardiace, ați mai fost anesteziat(a)/sedat(a) si ați tolerat dificil procedura.
• daca sunteți diabetic întrebați medicul daca sa luați insulina sau tabletele înaintea analizei;
• daca luați medicamente anticoagulante (Trombostop…) sau aspirina va rugam sa informați medicul; în general medicația anticoagulanta trebuie întrerupta câteva zile înaintea analizei.
Care sunt riscurile?
EDS este o procedură simplă, cu riscuri minime daca nu se fac proceduri terapeutice (rezecție de polipi, oprire de hemoragie etc.).Cel mai frecvent apar reacții datorate medicamentelor folosite pentru anestezie (si anume senzație de greața, uscăciunea gurii, urticarie) sau la locul puncției intravenoase (umflătura, roșeață),dar acestea sunt de scurtă durată.
Până în prezent au fost raportate doar 3 cazuri de deces in timpul administrării Propofolului (substanță anestezica) din peste 1 milion de cazuri. Aceste cazuri erau reprezentate de pacienți cu boli grave asociate.
În general complicațiile endoscopiei digestive superioare diagnostice sunt rare. Per ansamblu rata complicaților este cuprinsă intre 0,02% si 0,2% (sub 1 la 500 cazuri). Mortalitatea asociată acestei manevre este extrem de rară si in general asociată cu prezenta bolilor grave (0,003%).
Complicațiile posibile sunt reprezentate de: sângerare (0,15% din cazuri), perforație, (rarisim raportata in timpul endoscopiei diagnostice), complicații infecțioase pentru pacienții cu afecțiuni valvulare cardiace (risc de endocardita estimat la 1 din 5-10 milioane de pacienți), complicații secundare anesteziei / sedării profunde (descrise mai sus). In cazul in care survine o asemenea complicație veți fi nevoit/(ă) sa rămâneți în spital. Intervenția chirurgicala ar putea fi necesara.
Situații speciale (se aplica doar pentru pacienții ce vor efectua endoscopie terapeutică)
Endoscopia terapeutică presupune efectuarea de manevre de tratament endoscopic in timpul procedurii. Acestea pot fi efectuate in urgentă (exemplu – hemoragie digestivă, extracție de corpi străini) sau programate (exemplu – dilatare esofagiana, excizia polipilor). Este posibil ca in timpul manevrei sa fie necesara sedarea (adormirea) Dvs si intubarea orotraheala de către medicul anestezist pentru a preveni riscul de aspirație (in cazul hemoragiilor digestive importante).
În timpul investigației, dacă este necesar, se vor preleva fragmente bioptice (biopsii) “țintite”, care vor fi ulterior studiate la microscop de către medicul anatomopatolog. Fragmentele bioptice sunt de dimensiuni mici (2-4 mm), iar prelevarea lor nu implică nici un risc.
Colonoscopia reprezintă o procedura diagnostică sau terapeutică în timpul căreia se efectuează examenul intestinului gros (rect si colon). Colonoscopia este în general efectuată pentru investigarea anumitor simptome gastrointestinale precum: sângerarea la nivel intestinal, durerea abdominala, modificarea tranzitului intestinal.
De asemenea, este indicată atunci când se suspectează prezența polipilor colonici sau a tumorilor de la acest nivel. O colonoscopie de control (screening) este necesară a fi efectuată pentru persoanele cu vârste peste 50 ani și pentru oricine cu istoric de polipi sau cancer colorectal în familie (părinți, copii, rude de sânge).
Prin intermediul colonoscopiei se pot efectua tratamente la nivelul intestinului gros pentru anumite afecțiuni ce pot preveni evoluția către boli grave (ex. rezecția polipilor colonici ce pot evolua către cancer) sau pot preveni o eventuala intervenție chirurgicala (ex. dilatarea stenozelor post chirurgicale sau a stenozelor inflamatorii, tratamentul hemoragiilor de la nivelul intestinului gros).
Este important de știut faptul ca anumite leziuni de mici dimensiuni pot fi ratate la examenul colonoscopic si din acest motiv este indicat sa reveniții pentru a efectua o noua colonoscopie conform indicațiilor medicului Dvs.
Indicații ale procedurii:
• Hemoragie digestivă inferioară
• Tulburări inexplicabile de tranzit intestinal
• Suspiciune de neoplazie digestivă
• Anemie feriprivă
• Scădere ponderală inexplicabilă
• Istoric personal sau familial de polipi colonici sau cancer colorectal
• Boala inflamatorie intestinală(colită ulcerativă, boala Crohn)
• Monitorizare post-polipectomie
• În scop profilactic după vârsta de 50 ani sau mai devreme, conform recomandărilor medicului, în funcție de riscul individual
Cum trebuie sa va pregătiți pentru colonoscopie?
În vederea efectuării unei colonoscopii de calitate, intestinul trebuie sa fie curat, pentru a permite endoscopistului sa vadă cu acuratețe întreaga mucoasa colonică. Fără o pregătire adecvată, este posibil ca examenul să nu decurgă in condiții optime si sa fie nevoie de repetarea acestuia.
Din acest motiv este foarte important sa citiți instrucțiunile de pregătire pentru colonoscopie și să clarificați cu mediul Dvs. eventualele neclarități.
Va rugam sa informați medicul dacă:
• aveți alergii, afecțiuni pulmonare sau cardiace, ați mai fost anesteziat(ă)/sedat(ă) și ați tolerat dificil procedura.
• dacă sunteți diabetic întrebați medicul dacă să luați insulina sau tabletele înaintea analizei;
• dacă luați medicamente anticoagulante (Trombostop, Sintrom) sau aspirină vă rugăm să informați medicul; în general medicația anticoagulantă trebuie întreruptă câteva zile înaintea analizei.
Cum decurge investigația?
În timpul colonoscopiei, un endoscopist va utiliza un colonoscop (un tub lung si flexibil cu diametrul de aproximativ 1 cm) pentru a examina suprafața internă a colonului. Colonoscopul conține la un capăt o mică cameră video și o sursă de lumină.
Imaginile de la nivelul tubului digestiv sunt preluate cu ajutorul camerei și proiectate pe un monitor (ecran) unde sunt analizate de medic. De asemenea, ele pot fi înregistrate și tipărite. În cazul efectuării de manevre terapeutice, in timpul colonoscopiei endoscopistul va introduce prin canalele de lucru ale colonoscopului diferite accesorii (instrumente) ce vor fi folosite pentru manevra respectivă (ex. rezecția polipilor).
În timpul investigației, dacă este necesar, se vor preleva fragmente bioptice (biopsii), care vor fi ulterior studiate la microscop de către medicul anatomopatolog. Fragmentele bioptice sunt fragmente de mucoasă de dimensiuni mici (2-4 mm), iar prelevarea lor nu implică nici un risc. Polipii îndepărtați vor fi recuperați si vor fi examinați ulterior de medicul anatomopatolog.
Care sunt riscurile colonoscopiei?
Colonoscopia este în general o manevră sigură și bine tolerată, având o rată a complicațiilor cuprinsă între 0,3% (pentru colonoscopia diagnostică) și 2,3% (pentru colonoscopia terapeutică).
Cele mai importante riscuri ale colonoscopiei in general si ale colonoscopiei terapeutice (ex. rezecția polipilor) sunt reprezentate de: sângerare, perforație si sindromul de coagulare postpolipectomie.
• sângerarea – este de obicei nesemnificativă și este rar întâlnită in cazul rezecției polipilor mici (sub 1 cm). Apare de obicei in cazul rezecției polipilor mari (peste 1cm) cu o rată de 1-2%. In cazul rezecțiilor leziunilor foarte mari (peste 2-3 cm) sângerarea se poate manifesta in pana la 20% din cazuri. In foarte multe cazuri se poate manifesta prin emisia de cantități mici de sânge roșu – vișiniu prin scaun la scurt timp după rezecția polipului. Exista si posibilitatea unei sângerări întârziate (la 12 ore pana la 12 zile după polipectomie). In acest caz este necesar a contacta medicul Dvs. curant. Uneori sângerarea poate fi importanta. In aceste situații trebuie sa anunțați de urgenta medicul Dvs. Este posibil ca o noua colonoscopie in vederea opririi sângerării sa fie necesară. Foarte rar, intervenția chirurgicala ar putea fi necesara.
• perforația – semnifica ruperea / fisurarea peretelui intestinului in timpul sau secundar manevrelor utilizate. Rata perforație variază intre 0,1-0,3% din cazuri. Este foarte rara in timpul manevrelor de diagnostic si mai frecventa in timpul colonoscopiei terapeutice (ex. rezecția polipilor mari, dilatare). Manifestările perforației includ – durere severa a abdomenului, distensie marcata a acestuia. Majoritatea perforațiilor necesita intervenție chirurgicala prompta. Mortalitatea asociata perforației este de aproximativ 5%.
• sindromul de coagulare postpolipectomie – reprezintă arsura peretelui intestinului după rezecția polipului fără perforație. Se manifesta in 0,5-1% din polipectomie (rezecțiile polipilor). Apare in special după rezecția polipilor de mari dimensiuni (peste 2 cm) situați in partea dreapta a colonului. Se manifesta de obicei la 1-5 zile după manevra. In cele mai multe cazuri nu este nevoie de intervenție chirurgicala. Este însă necesar sa rămâneți in spital pentru tratament si observație.
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este o procedură endoscopică cu un grad de complexitate, care se adresează tratamentului minim-invaziv al afecțiunilor căilor biliare și/sau pancreatice.
Procedura utilizează un endoscop (un tub flexibil subțire, prevăzut o cameră video) cu o construcție specială, adaptat vizualizării papilei duodenale și accesării acesteia în scopul tratării diverselor leziuni. Pacientul se întinde pe o parte pe masa de examinare și primește o piesă bucală care protejează dinții și endoscopul în timpul examinării (dacă aveți proteze dentare, acestea se scot).
Endoscopul este introdus prin cavitatea orală, până la nivelul duodenului și este poziționat în fața papilei duodenale, de unde, cu ajutorul unor instrumente speciale, se accesează căile biliare sau pancreatice. Procedura se efectuează sub ghidaj radiologic, pentru a permite identificarea leziunilor și pentru a permite tratarea acestora; presupune efectuarea unei mici incizii a papilei duodenale pentru extracția calculilor de la acest nivel, montarea de stenturi (proteze) sau îmbunătățirea drenajului secrețiilor biliare sau pancreatice.
Avantajul major al tehnicii este acela că permite abordarea minim-invazivă a leziunilor biliare și/sau pancreatice, evitând o intervenție chirurgicală ce presupune riscuri mai importante. Procedura se efectuează de obicei cu anestezie sub supravegherea medicului anestezist. Durata acesteia este foarte variabilă, în funcție de complexitatea afecțiunii care urmează a fi tratată.
Indicații ale procedurii:
Cu scop diagnostic:
• Identificarea disfuncției sfincterului care reglează eliminarea secrețiilor biliare și pancreatice în duoden prin determinarea presiunilor de la acest nivel printr-o tehnică denumită manometrie;
• Vizualizarea directă a mucoasei și a leziunilor căilor biliare sau pancreatice și prelevarea de biopsii;
• Stabilirea cauzei unor episoade repetate de pancreatită acută.
Cu scop terapeutic:
• Litiaza (prezența de pietre/calculi) la nivelul căii biliare principale sau a ductelor pancreatice
• Stenoze (îngustări) de diverse cauze ale căilor biliare (maligne – tumori ale căilor biliare, tumori pancreatice ce comprimă calea biliară principală, tumori localizate în regiunea vărsării căii biliare în duoden etc. sau benigne – după intervenții chirurgicale la nivelul căilor biliare, inclusiv transplantul hepatic sau afecțiuni proprii ale căilor biliare precum colangitele sclerozante primitive sau secundare);
• Leziuni (rupturi) post-operatorii ale pereților căilor biliare – ”bile leaks”
• Disfuncția sfincterului care reglează eliminarea secrețiilor biliare și pancreatice în duoden
• Leziuni (rupturi) ale ductului pancreatic principal (după pancreatite acute, post-operator sau după traumatisme)
• Tratamentul unor colecții lichidiene survenite după episoade de pancreatită acută
Vă rugăm să precizați dacă:
1. Sunteţi sub tratament cu antiagregante plachetare sau anticoagulante orale de tipul aspirină (Aspenter), acenocumarol (Trombostop, Sintrom), ticlopidină (Ticlid), clopidogrel (Plavix), trifusal (Aflen), etc.?
2. Sunteţi sub tratament anticoagulant injectabil cu Heparină, Clexane, Fraxiparine, etc.?
3. Sunteţi alergic la vreun medicament? Dacă da, la care?
4. Aveţi tendinţă uşoară la sîngerare sau alte boli de sânge?
5. Aţi avut vreodată endocardită bacteriană (infecție localizată la nivelul valvelor cardiace)?
6. Suferiţi de vreo valvulopatie sau aveţi proteze valvulare mecanice sau biologice?
7. Ați fost diagnosticat cu afecțiuni grave respiratorii sau cardiovasculare, respectiv cu diabet zaharat?
După procedură:
Trebuie să țineți cont de următoarele:
• stări de balonare sau dureri abdominale difuze (crampe) la scurt timp după procedură;
• trebuie să rămâneţi în centrul medical timp de minim 6 ore; această perioadă se poate prelungi, în funcție de complexitatea patologiei ce a necesitat intervenția;
• în mod obișnuit, puteți să vă reluaţi dieta normală începând cu a doua zi; restricția alimentară poate fi însă prelungită în situația în care apar complicații; sunt permise lichide reci în cantitate redusă după două ore de la procedură.
Pentru că procedura se efectuează cu sedare profundă, NU trebuie să consumați băuturi alcoolice, NU trebuie să conduceți sau să semnați documente importante timp de 24 de ore.
Dacă prezentaţi unul din simptomele de mai jos după ERCP, trebuie să cereţi imediat ajutor medical:
• dureri în piept sau dificultăţi respiratorii, respectiv dureri abdominale care se înrăutăţesc;
• probleme la înghiţire sau dureri în gât care se înrăutăţesc;
• vomă, mai ales vomă cu sânge sau cu aspect de zaţ de cafea, respectiv scaune negre sau cu sânge roșu;
• febră, frisoane.
Complicații
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este, spre deosebire, de alte proceduri endoscopice, o manevră complexă ce se poate asocia cu o serie de complicații severe. Rareori însă, aceste complicații sunt fatale.
Principalele complicații sunt:
• pancreatita acută: reprezintă o inflamație acută a pancreasului ce survine mai ales după eșecul accesării căilor biliare. Este cea mai frecventă complicație, survenind în 2-5 % din cazuri. De obicei, evoluția este una blândă;
• sângerarea: se produce în 1 % din cazuri ca urmare a inciziei efectuate endoscopic. Se poate produce în timpul procedurii sau după aceasta. Rareori, poate fi nevoie de o reintervenție endoscopică pentru oprirea sângerării sau de intervenție chirurgicală;
• perforația peretelui digestiv sau al căilor biliare: survine la < 0,5 % din pacienți; perforațiile se pot trata conservator sau, rareori, necesită intervenție chirurgicală;
• infecția căilor biliare (angiocolita): apare la 1-2 % din cazuri, în special la cei cu blocaje majore ale căilor biliare;
• colecistita acută: poate surveni tardiv, fapt ce poate conduce la o operație – colecistectomia.
• infarct miocardic / accident vascular cerebral, în situații excepționale / boli grave asociate;
• deces: risc foarte mic, descris însă în literatură în situații excepționale / boli grave asociate.
Biopsia hepatică este o procedură medicală de prelevare a unei mici probe de țesut din ficat, de obicei percutanat sub ghidaj ecografic. Implică o anestezie locală, durează aproximativ 5 minute, iar pacientul trebuie să rămână nemișcat în timpul puncției.
Scopul procedurii: Diagnosticarea sau evaluarea severității afecțiunilor hepatice (hepatite, ciroză, steatoză, tumori) prin analiză histopatologică.
Indicații:
• diagnosticul unor boli și leziuni hepatice pe care alte teste le-ar putea sugera, dar nu le pot confirma, de exemplu rezultatele anormale ale unor teste hepatice de sânge sau descoperirea unor anomalii de structură la investigațiile imagistice,
• determinarea severității și progresiei bolii hepatice,
• determinarea răspunsului la tratament pentru boala hepatică
• monitorizarea după un transplant de ficat.
Riscuri :
• durerea persistentă la locul biopsiei;
• sângerarea la locul puncției sau internă;
• scăderea tensiunii arteriale;
• infecția;
• vătămare accidentală a unui organ din apropiere, cum ar fi vezica biliară sau un plămân;
Pregătire: Poate fi necesară oprirea tratamentului anticoagulant/antiagregant înainte de intervenție.
Post-procedură: Pacientul necesită monitorizare de câteva ore (supraveghere medicală) și evitarea efortului fizic timp de aproximativ o săptămână.
Pregatirea pacientilor pentru USG abdomen:
– cu 3 zile inainte de investigatii,pacientul nu trebuie sa consume legume,fructe si lactate
– cu 3 zile inainte de investigatii,pacientul trebuie sa administreze cite 2 pastile de carbune activat,de 3 ori pe zi(sau mezim ori Festal)
– înante de investigatie pacientul nu maninca si nu bea
– pacientii internati vin cu fisa de stationar
Pregatirea pacientilor pentru TRUS-P:
– in seara si dimineața dinaintea examinării se efectuează un clister evacuator
Pregătirea pacientului pentru USG vezica urinara si b.mic:
-Vezica urinara trebuie sa fie plină