Șef secție: Melnic Eugen, medic specialist anatomopatolog, dr. hab. în st. med, conf.universitar.
Felcer laborant superior: Iancu Alina
Secția Morfopatologie este o subdiviziune stucturală, unitate funcțională organizată în cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” care asigură examinări patomorfologice (histopatologice/citologice, histochimice, imunohistochimice) și necropsice, în mod standardizat, trasabil și documentat, pentru furnizarea unui diagnostic morfologic corect și la timp, în sprijinul deciziilor clinice și al îmbunătățirii continue a calității actului medical, respectând prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a IMSP SCR „Timofei Moșneaga” și planului de activitate al instituţiei.
În cadrul secției activează o echipă formată din 8 medici și 7 felceri laboranți, care asigură asistență medicală înalt calificată.
• 1 profesor universitar, 7 conferențiari universitari și 8 asistenți universitari, sub conducerea dr. hab.în st.med, conf.universitar Eugen Melnic.
• Activitate didactică: În cadrul secției se desfășoară instruirea studenților, rezidenților și medicilor aflați la cursuri de educație medicală continuă.
Săptămânal, au loc conferințe unde sunt discutate cazuri anatomopatologice.
• Societăți Profesionale: Toți colaboratorii secției sunt membri activi ai Societății Naționale de Patologie.
– Investigații anatomopatologice de diagnostic ale materialului postoperator;
– Investigații anatomopatologice de diagnostic ale materialului biopsic;
– Investigații citopatologice ale materialului citologic;
– Autopsia anatomopatologică;
– Investigații histopatologice suplimentare (histochimice-cod 2120, imunohistochimice-cod 2121)
– Servicii consultative ale medicului histopatolog și citopatolog;
– Servicii de procesare (tehnică) citologică și histologică;
– Servicii de cancelarie-registratură anatomopatologică;
– Servicii de prosectură și îngrijire a decedaților;
Tarifele serviciilor prestate de către secția morfopatologie.
Scurta introducere
Aceste informatii explica, pe intelesul pacientului, de ce sunt necesare diferite investigatii pe probe (histologie, imunohistochimie, citologie, histochimie) si ce inseamna sectiunile la gheata (frozen section). Scopul este sa te ajute sa intelegi ce inseamna fiecare investigatie si cum te ajuta in diagnostic si tratament.
– Ce fac: analizeaza la microscop bucati mici de tesut luate prin biopsie sau interventie chirurgicala.
– De ce sunt importante: stabilesc natura bolii (inflamatie, infectie, tumoare benigna sau maligna).
– Ce inseamna pentru tine: ofera diagnosticul definitiv si ajuta medicul sa aleaga tratamentul corect.
– Ce trebuie știut: prelevarea poate fi minim invaziva sau mai complexa; rezultatul e esential pentru decizii medicale.
– Ce fac: aplica anticorpi speciali pe proba de tesut pentru a colora anumite proteine din celule.
– De ce sunt importante: identifica tipul celular si originea unei tumori si pot indica terapii tintite.
– Ce inseamna pentru tine: permit un diagnostic mai precis si pot influenta alegerea tratamentului oncologic.
– Ce trebuie știut: se fac pe aceeasi proba de tesut si completeaza analiza histologica.
– Ce fac: studiaza celule individuale luate prin metode mai putin invazive (frotiu, aspirat cu ac subtire).
– De ce sunt importante: detecteaza celule anormale sau canceroase rapid si cu disconfort minim.
– Ce inseamna pentru tine: folosite pentru screening (ex. frotiu Papanicolau) sau pentru orientare diagnostica.
– Ce trebuie știut: uneori sunt suficiente, dar adesea se completeaza cu biopsie pentru confirmare.
– Ce fac: folosesc coloranti chimici speciali pentru a evidentia substante din tesut (glicogen, mucina, lipide etc.).
– De ce sunt importante: ajuta la identificarea tipului de tesut sau a unor caracteristici ale bolii cand histologia standard nu e clara.
– Ce inseamna pentru tine: ofera informatii suplimentare care pot clarifica diagnosticul.
– Ce trebuie știut: se aplica pe aceeasi proba si completeaza celelalte teste.
– Ce sunt: analize rapide efectuate in timpul unei interventii chirurgicale; proba de tesut este inghetata si taiata pentru examinare la microscop imediat.
– De ce sunt importante: ofera un diagnostic provizoriu rapid, care ajuta chirurgul sa decida in aceeasi procedura (de exemplu cat din tesut trebuie indepartat).
– Ce inseamna pentru tine: pot reduce necesitatea unei a doua operatii, deoarece deciziile se iau pe loc in functie de rezultat.
– Ce trebuie știut: rezultatul este preliminar; analiza definitiva (histologie completa, imunohistochimie) poate confirma sau modifica constatarea initiala. Procedura poate creste usor durata interventiei.
Limitari si riscuri:
– Acuratetea secțiunii la gheata e buna, dar uneori microdetalii pot lipsi in analiza rapida; diagnosticul final poate diferi.
– Riscurile sunt cele asociate interventiei chirurgicale sau prelevarii de probe, nu metodei de examinare in sine.
Indrumari practice:
– Daca ti s-a recomandat o investigatie sau sectiune la gheata, intreaba medicul ce presupune, cat dureaza, ce decizii se pot lua si cand primesti raportul final.
– Informeaza echipa medicala despre medicamente, alergii sau anticoagulante.
– Dupa interventie, urmeaza indicatiile chirurgicale si programarile pentru raportul histopatologic final.
Contact:
Pentru intrebari sau programari, discuta cu echipa medicala responsabila — medicul tau sau asistenta clinicii.
Cele două tipuri principale de analiză histopatologică sunt:
• examen histopatologic la parafină;
• examen histopatologic „la gheață”.
Metoda histologică (sau histopatologia) este procesul de examinare microscopică a probelor de țesut (prelevate prin biopsie sau operație) pentru a diagnostica boli, în special cancerul, prin identificarea anomaliilor celulare și structurale, implicând fixare, procesare (parafinare, secționare), colorare și analiză la microscop de către un medic anatomo-patolog, oferind un diagnostic de certitudine.
Un examen histopatologic la parafină presupune deshidratarea probelor de țesut și infiltrarea lor cu ceară înainte de a le secționa în felii subțiri, cu ajutorul unui aparat special numit microtom. Aceste secțiuni sunt apoi montate pe lame pentru examinare ulterioară.
Tehnica parafinei este utilizată pe scară largă, deoarece oferă secțiuni stabile și de înaltă calitate care mențin morfologia țesuturilor cu daune minime. Cu toate acestea, din cauza procesului de infiltrare a cerii, secțiunile de parafină nu sunt întotdeauna ideale pentru anumite tehnici de colorare specializate, cum ar fi cele care necesită conservarea antigenelor sau a lipidelor specifice.
Un examen histopatologic „la gheață”, numit și examen histopatologic extemporaneu, implică înghețarea rapidă a mostrei de țesut și tăierea acesteia în secțiuni subțiri într-un criostat.
Deși secțiunile congelate sunt mai puțin stabile și mai predispuse la deteriorări fizice în comparație cu secțiunile de parafină, acestea excelează în conservarea antigenilor și a lipidelor. Un examen histopatologic extemporaneu este deosebit de util în cazurile în care sunt necesare decizii rapide de diagnostic, cum ar fi în timpul intervențiilor chirurgicale.
Coloratiile speciale in histopatologie sunt metode esentiale utilizate pentru a evidentia anumite structuri sau elemente in esantioanele de tesut sau celule examinate sub microscop.
Acestea sunt de o importanta cruciala, ajutand la diagnosticul precis al diverselor afectiuni prin vizualizarea detaliata a structurilor tesuturilor. Utilizarea coloratiilor speciale a imbunatatit semnificativ precizia diagnosticului in cazul unor boli cum ar fi cancerul sau diverse infectii.
Metoda Imunohistochimia (IHC) este o tehnică de laborator utilizată pentru a detecta prezența antigenelor specifice în celulele unei secțiuni de țesut. Utilizează principiul interacțiunii antigen-anticorp pentru a lega anticorpii de antigene, permițând ca antigenul să fie vizualizat la microscop.
Procesul IHC implică utilizarea anticorpilor care sunt marcați cu un marker detectabil, cum ar fi o enzimă sau un colorant fluorescent, pentru a ținti și a se lega de antigeni specifici dintr-o probă de țesut. Acești anticorpi sunt foarte specifici pentru antigenul pe care sunt proiectați să îl detecteze, făcând IHC o metodă incredibil de precisă pentru identificarea proteinelor sau markerilor specifici din probele de țesut.
– Identificarea și prelevarea materialului postoperator si biopsic
– Initierea solicitarii de examen patomorfologic
– Fixarea si ambalarea materialului
– Gestionarea urgentilor si priotizarea
– Transmiterea catre sectia morfopatologie
– Receptia mataerialului in sectia Morfopatologie
– Examinarea macroscopica si procesarea materialului
– Examiinarea microscopica, interpretarea si elaborarea rezultatului
– Eliberarea rezultatului catre sectia solicitanta
– Inregistrarea, Arhivarea si pastrarea materialelor