Nicotina este un compus chimic derivat din tutun sau sintetizat, care dezvoltă dependență. Expunerea la nicotină în timpul adolescenței, când creierul se află încă în stadiul de dezvoltare, poate avea consecințe negative de lungă durată. Dependența de nicotină la tineri se dezvoltă mult mai rapid și în concentrații mult mai mici, comparativ cu o persoană adultă.
Dependența rezultă în urma interacțiunii complexe a trei factori: dependența fizică, conexiunea psihologică și conexiunea socială.
Dependența fizică este determinată de nicotină. Odată ajunsă în creier, nicotina se leagă de receptori specifici (receptori de acetilcolină), ceea ce declanșează o reacție chimică cu eliberarea de neurotransmițători, cum este dopamina.
Dopamina, care sub acțiunea nicotinei se eliberează în concentrații mult mai crescute, „recompensează” consumatorul pe „calea recompensei” cu o senzație de plăcere și de bine, și astfel consolidează acest comportament. Prin urmare, ca să obțină starea de bine, consumatorul dezvoltă o dorință să consume din nou nicotină. Așa se dezvoltă dependența. Când consumul produselor de tutun sau nicotină este întrerupt mai mult de două ore, majoritatea consumatorilor încep să experimenteze sevrajul de nicotină.
Sindromul de sevraj poate cuprinde: anxietate, nervozitate, dureri de cap, dificultăți de concentrare, somn neliniștit, ș.a.
Aceste simptome provoacă un disconfort fizic și psihic pronunțat și sunt cauza principală a eșecului în procesul de renunțare la aceste produse. În timp apare nevoia de a consuma din ce în ce mai multă nicotină, pentru a ajunge la acea „stare de bine” și a face față sindromului de sevraj.
Aspectele psihologice ale dependenței influențează modul în care consumatorii își gestionează emoțiile și stările. Mulți oameni folosesc produsele de tutun și nicotină pentru a face față stresului, plictiselii sau tristeții. Dimpotrivă, sevrajul de nicotină poate amplifica aceste emoții negative, făcând renunțarea și menținerea abstinenței mai dificile.
Conexiunile sociale ale dependenței se formează după o perioadă mai îndelungată de consum al produselor de tutun sau nicotină, atunci când se dezvoltă asocierea între procesul de consum cu alte activități cotidiene (de exemplu: consumul de tutun sau nicotină la o ceașcă de cafea; în timpul socializării cu prietenii; sau după masă ). Odată ce consumul acestor produse este asociat cu alte activități, devine mult mai dificil de a renunța.
Sănătatea mintală și nicotina
Consumul de nicotină duce la eliberarea dopaminei, care generează o senzație temporară de bine sau plăcere, determinându-i pe utilizatorii de tutun sau nicotină să se simtă bine pe termen scurt și să creadă, în mod eronat, că aceasta ameliorează stresul. Totuși, este esențial de subliniat faptul că nicotina nu reduce stresul pe termen lung, ci doar atenuează simptomele de sevraj (iritare, anxietate și depresie), care apar la aproximativ două ore de la ultima țigară.
Astfel, se creează un cerc vicios: sevraj (iritare, anxietate și depresie) – consum de nicotină – ameliorarea temporară a sevrajului (scurtă senzație de bine) – reapariția sevrajului (agravarea simptomelor de iritație, anxietate și depresie) și tot așa.
