Serviciul chirurgical în Spitalul Clinic Republican a apărut odată cu fondarea în anul 1877 a primului spital, avînd un număr de 28 paturi şi o sală de operaţii improvizată în cadrul aceluiaşi sediu. Nivelul şi volumul intervenţiilor chirurgicale efectuate era foarte redus. Din informaţiile disponibile, media de spitalizare în acea perioadă era în jur de 27 zile.

Între  anii 1906-1907 din cei 940 bolnavi internaţi, 285 beneficiază de intervenţii chirurgicale.

În perioada postbelică numărul mare de răniţi şi bolnavi cu complicaţii şi sechele ale patologiei de campanie au condiţionat organizarea secţiei chirurgie II în Spitalul Clinic Republican.

La începutul activităţii sale, secţia de chirurgie numără: şeful de secţie - V Buciumenschi, absolventul Universităţii de Medicină din Iaşi, 2 medici ordinatori A. Aptecareva (absolventa Institutului de Medicină din Odessa), N. Procupeţ (absolvent al Universităţii de Medicină, Bologna din Italia), 8 asistenţe medicale şi asistentă medicală superioară - O. Goldobina, absolventă a şcolii medicale din Moscova.

În 1947-1956 secţia de chirurgie II numără 90 paturi. Se deservesc în medie 1260 bolnavi anual, printre care 40,8 - 41,6% populaţie rurală. Durata medie de spitalizare este 18,4 zile în 1949 până la 16,4 zile în 1960. Se măreşte activitatea chirurgicală pe contul intervenţiilor chirurgicale cu o tehnică mai avansată - până la 52% în 1960. Se implementează operaţii la stomac pentru ulcer, pentru litiază biliară şi intervenţii chirurgicale la organele cutiei toracice. În tratamentul bolnavilor sunt folosite preparate noi pentru acel timp ca sulfonilamidele şi antibiotice (penicilină), în acelaşi timp s-a introdus ca metodă de tratament hemotransfuziile  pentru compensarea anemiilor posthemoragice.

O importanţă mare în dezvoltarea şi perfecţionarea asistenţei chirurgicale în această secţie a avut-o colectivul catedrei de chirurgie clinică (spitalieră), condus de profesorul P. Rîjov. Secţia chirurgie II  a fost baza clinică a catedrei menţionate în perioada a. 1954-1962. În această secţie au apărut nucleele de chirurgie specializată: urologie (Profesor S. Goligorschi), traumatologie-ortopedie (Doctor I. Chirniceanschi), chirurgie maxilo-facială (Doctor V. Titarev), care ulterior s-au diferenţiat în secţii cu bază proprie. În această clinică a fost organizat unul din primele servicii de anesteziologie modernă (doctor S. Poliuhov). Sub conducerea profesorului P. Rîjov au fost susţinute şase teze de Doctor în Medicină (C. Luţenco, P.Corgenco, S.Goligorschi, P.Batca, E, Coval, E.Maloman) şi au fost publicate trei culegeri de studii ştiinţifice şi o monografie.

În anul 1962 pe baza secţiei de chirurgie II a fost transferată catedra de patologie chirurgicală, iniţial condusă de profesorii S. Rubaşov, apoi D. Scripcenco, iar din 1959 - de N. Anestiadi – o personalitate marcantă a domeniului chirurgical naţional. Profesorul N. Anestiadi solicita să opereze gastro-duodenale, iar în gastrectomii totale prefera procedeul Nacaiama de restabilire a tranzitului duodenal. În anii '60 prof. N. Anestiade a introdus pe scară largă intervenţiile chirurgicale pulmonare. Tot în clinica condusă prof. N. Anestiade au fost efectuate primele intervenţii chirurgicale pe cord.  El studiază problemele tehnice ale acestor intervenţii şi abordează apoi, în colaborare cu colectivul său, chirurgia cordului şi a vaselor mari, în urma acestui fapt, în 1964, se creează secţia chirurgie cardio-vasculară.

În 1965, în secţia chirurgie II activează 5 medici ordinatori, secţia fiind condusă de medicul emerit L.I.Fridman - absolvent al Universităţii de medicină din Liej (Belgia), medicii S.Margină, absolventul Institutului de medicină Alma-Ata, V. Sauşchina, G. Coşiuc, A.Plaxina, 4 asistenţi ai clinicii chirurgie facultativă, A.Axelirod, I.Donţov aduc o contribuţie mare în lucrul practic şi teoretic, participînd la perfecţionarea şi aprofundarea metodelor de tratament şi conduită postoperatorie a bolnavilor dificili. Aspiranţi: P. Bîtcă, A. Spînu, V. Iaz.

Din 1966, secţia chirurgie II este condusă de Medicul Emerit al Republicii Moldova L. Enzin - absolvent al Institutului de medicină din Chişinău (1956), care a activat în funcţie de şef de secţie pînă în 1997. În decursul acestor ani a contribuit la dezvoltarea asistenţei chirurgicale în SCR, aprofundînd şi mărind volumul intervenţiilor chirurgicale efectuate asupra diverselor organe - stomac, ficat, pancreas, glanda tiroidă etc.

Din 1969, conducerea clinicii chirurgie facultativă este preluată de către profesorul B. Golea care a pus baza pregătirii medicilor interni chirurgi în secţia chirurgie II.

O etapă nouă în dezvoltarea activităţii acestei secţii începe din 1977 cînd SCR este transferat în edificiul nou de pe strada N.Testemiţanu 29, dotat cu utilaj medical modern, unde apar noi posibilităţi de  diagnostic şi tratament al bolnavilor. Din acest moment secţia chirurgie II este numită secţie chirurgie generală desfăşurată pe 80 paturi.  Odată cu transferul în sediul nou şi apariţia posibilităţilor noi de diagnostic şi tratament (secţie endoscopie, laborator, reanimare, serviciul radiologic), dezvoltarea chirurgiei în cadrul acestei secţii a cunoscut o amploare deosebită. Au fost introduse noile metode şi tehnici în rezolvarea patologiilor gastroenterologice (ulcer gastro-duodenal, litiază biliară, tumori ale stomacului şi colonului, intervenţii  chirurgicale pentru patologia pancreasului). De asemenea au fost introduse pe scară largă intervenţiile chirurgicale a peretelui abdominal în special a eventraţiilor postoperatorii.

Din 1990, secţia devine baza clinică a catedrei chirurgie a facultăţii de perfecţionare a medicilor  a USMF „N.Testemiţanu”. fondatorul şi conducătorul catedrei cărei a fost, în perioada 1967-1998, profesorul universitar Eugen Maloman, preluată ulterior de Nicolae Gladun d.h.ş.m., profesor universitar.

Dintre cadrele didactice ale catedrei respective au activat în secţie chirurgie generală următorii colaboratori: şef catedră d.h.ş.m. N.Gladun; profesor universitar E. Maloman; conferenţiari universitari V. Iaz, S. Ungureanu, I. Isac, O. Conţu; asistenţii universitari E. Cetuleanu, E. Bernaz, N. Şipitco, C. Lepadatu.

Actualmente, secţia chirurgie generală este desfăşurată pe 65 paturi, aproximativ 2100 de bolnavi anual, unde sunt trataţi preponderent locuitori rurali cu diversă patologie chirurgicală. Din cele 65 paturi – 20 sunt prevăzute pentru pacienţii cu picior diabetic. Numărul intervenţiilor chirurgicale efectuate anual este peste 1800. Durata medie de spitalizare - 8 zile. Activitatea chirurgicală este aproximativ de 85%. În secţie se tratează pacienţii internaţi programat şi în cele 15 urgenţe efectuate lunar.

Medicii din secţie consultă pe linia Aviaţiei Sanitare 10 zile din fiecare lună.

Chirurgii din secţia chirurgie generală zilnic consultă instituţiile republicane:

• Centrul Republican Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie
• Institutul Cardiologic
• Centrul de Ftiziopulmonologie

Vă urăm SĂNĂTATE!